Barbituricele se leaga de receptorii GABA si prelungesc deschiderea canalelor de clor ca raspuns la GABA, astfel inhiband celulele exciile din SNC si alte tesuturi. Barbituricele cu actiune indelungata sunt eficace pentru 6-l2 ore si cuprind mefobarbital, barbital, fenobarbital si primidona. Agentii cu actiune intermediara (3-6 h), scurta (1-3 h) si foarte scurta a actiunii (< 30 min), includ amobarbitalul, aprobarbitalul, buarbitalul, butalbitalul; hexobarbitalul, pentobarbitalul si secobarbitalul; si, respectiv, metohexital, tiamilal si tiopental.
Barbituricele sunt bine absorbite la nivel gastric si intestinal. Varful concentratiei plasmatice se instaleaza de obicei, in cazul dozelor terapeutice, in 1 -4 ore, agentii cu actiune scurta atingand maximul mai repede decat cei cu durata lunga de actiune. Barbituricele sunt acizi slabi, cu pKa intre 7,2 si 8,5; volumul de distributie este de 0,8-l,5 l/kg corp, iar legarea de proteinele plasmatice este de 45-70%. Majoritatea barbituricelor se elimina predominant prin meolizare hepatica. Anumite barbiturice care au actiune de lunga durata sunt convertite la meoliti activi: mefobarbitalul la barbital si primidona la fenobarbital si feniletilmalonamida (PEMA). Spre deosebire de agentii cu timp scurt de actiune, cei cu actiune lunga sufera o excretie renala semnificati: 95% barbitalul, 25-33% fenobarbitalul, 15-42% primidona si 95% PEMA. Timpul deinjumatatire riaza intre 1 h pentru agentii cu actiune foarte scurta si 6 zile pentru cei cu actiune indelungata.
Toxicitate clinica Barbituricele determina depresia SNC, care se manifesta clinic de la confuzie si letargie, pana la coma profunda. Hipotermia, hipotensiunea, edemul pulmonar si stopul cardiac se pot intalni in cazurile severe. De obicei, exista mioza, dar pupilele pot deveni midriatice in fazele finale. in coma prelungita, pot aparea escare de decubit si leziuni tegumentare buloase. Toxicitatea maxima survine la 4-6 ore de la ingestia agentilor cu actiune scurta, dar se poate instala dupa 10 ore sau mai mult in cazul unei supradoze cu barbiturice cu actiune lunga.
Diagnostic Semnele de toxicitate apar de obicei cand concentratiile serice ale barbituricelor cu durata lunga de actiune depasesc 170 [imol/1 (4 mg/dl), iar cele cu durata scurta de actiune depasesc 88 [imol/1 (2 mg/dl). Datorita tolerantei, gradul de depresie a SNC corelat cu doza ingerata depinde de expunerea anterioara la drog.
TRATAMENT
Initial se efectueaza decontaminarea gastrointestinala de urgenta. Barbituricele se adsorb bine pe carbunele medicinal, in cazul intoxicatiei cu orice fel de barbiturice, o atentie speciala se acorda sustinerii hemodinamice si respiratorii, corectarii temperaturii si a dezechilibrelor hidroelectrolitice. Deoarece barbituricele cu actiune scurta sunt meolizate predominant hepatic, inducerea diurezei este ineficienta. Eliminarea renala a fenobarbitalului (si probabil a altor agenti cu actiune prelungita) este semnificativ crescuta prin alcalinizarea urinei la un pH = 8 (prin administrarea intra-venoasa a bicarbonatului de sodiu) si prin diureza salina. Eliminarea poate fi de asemenea crescuta prin administrarea repetata a dozelor de carbune actit. Hemodializa si hemo-perfuzia sunt eficiente in indepartarea ambelor tipuri de barbiturice, folosirea lor fiind rareori necesara.
