mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Hrana pentru sanatate
Index » Sanatatea familiei » Enciclopedie a sanatatii » Hrana pentru sanatate
» Alimentatia in anumite stari fiziologice

Alimentatia in anumite stari fiziologice


Share





in cursul perioadei de sarcina si de alaptare se petrec modificari profunde in organismul matern (dezvoltarea glandelor mamare, dezvoltarea uterului, formarea placentei, intensificarea meolismului si modificarea glandelor endocrine).
Conditiile de ata ale femeii influenteaza nasterea prematura. Datele consemnate de Garot in Franta arata ca femeile care nasc prematur, 30o/0 sunt din cauza alimentatiei insuficiente, 33o/0 din cauza de oboseala si de surmenaj, iar 28% din cauza locuintei necorespunzatoare.

Cuprins:

Alimentaţia femeii în perioada de sarcină şi alăptare

Alimentaţia în cursul efortului fizic sportiv

Alimentaţia oamenilor vârstnici



Alimentaţia femeii în perioada de sarcină şi alăptare

sus sus
In trecut, la noi în ţară, nu se acorda importanţa cuvenită factorilor sociali şi repercusiunilor lor asupra evoluţiei sarcinii. în ultimii ani s-a preconizat ca atât în mediul rural cât şi urban să fie luate în evidenţă toate femeile însărcinate şi să se informeze asupra condiţiilor lor de mediu şi de trai ca şi a cadrului psihoafectiv al femeii.


Dintre factorii sociali de mare importanţă este relaţia dintre reproducere şi alimentaţie; există argumente convingătoare că raţia alimentară a femeii gravide trebuie să fie completă. Raţia dezechilibrată ca şi tulburările de absorbţie şi de asimilaţie digestivă, are repercusiuni asupra evoluţiei sarcinii.
Printr-un mod de alimentaţie adecvat, organismul femeii este ajutat să treacă peste această perioadă fără să aibă de suferit atât ea cât şi copilul. Nevoile energetice în prima perioadă de sarcină simt cu 5-10o/0 crescute iar în a doua jumătate cu 15-20o/0. în perioada lactaţiei ele ajung la un plus de 30%.
Necesităţile de proteine sunt de 100 g/zi în prima parte a sarcinii şi de 125-130 g în partea a doua. In cursul alăptării nevoia de proteine este de 130 g/zi. O raţie săracă în proteine poate duce la apariţia unor complicaţii (naştere prematură sau cu malformaţii, anemii, eclamsie, edeme etc).

Asigurarea necesarului proteic se va face -în primul rând prin consumarea alimentelor ce conţin proteine animale cu valoare biologică ridicată (lapte, carne, ouă, peşte şi brânzeturi). Proteinele vegetale din leguminoase trebuie evitate, ele producând ba-lonări.
Nu se va face abuz de lipide întrucât ele suprasolicită ficatul. Ele vor fi asigurate mai ales de grăsimi de provenienţă vegetală şi în cantitate de 90-100 g/zi.
Glucidele vor fi date cu prudenţă, în cantitate de 350-400 g/zi pentru a nu duce la obezitate (mai ales în cursul alăptării).
în cursul sarcinii şi alăptării creşte nevoia de calciu şi de fosfor (1,5-2 g/zi). Nevoia de fier creşte de la 15 mg/zi la 20-25 mg/zi.
Aportul de sodiu va trebui restrâns mai ales în ultima perioadă a sarcinii deoarece favorizează apariţia edemelor.
Nevoia în vitamine este crescută atât la femeia gravidă cât şi la cea care alăptează. Astfel cresc necesităţile în vitamina B1 B2 B6. PP, K, A şi D. Nevoia de vitamina D este de 400 UI la femeia-gravidă şi de 500- 600 UI la cea care alăptează. Ea poate fi asigurată şi prin expunerea la soare în timpul verii cât şi prin consumarea de alimente cu conţinut bogat în vitamina D. Vitamina E este necesară pentru buna dezvoltare a embrionului, în proporţie de 10-12 mg/zi.

Necesităţile în vitamina C cresc de la 50 mg/zi la 130-150 mg/zi. Ea va fi asigurată prin consumarea de fructe şi legume proaspete. Creşterea în greutate nu trebuie să depăşească 10 kg în timpul sarcinii. Controlând creşterea în greutate a femeilor însărcinate se previne macrosomia şi deci obezitatea hipertrofieă cu riscul diabetului şi se asigură posibilitatea revenirii la greutatea iniţială, evitând creşterile în greutate, secundare naşterii.
O creştere insuficientă în greutate atrage după sine riscul denutriţiei calorico-azotate, a naşterii premature sau chiar a morţii fătului.
Alimentaţia va fi suficientă cantitativ şi calitativ, fără abuzuri, alcătuită din alimente proaspete şi prezentate cât mai variat. Se recomandă mese în volum mic şi mai dese. Se vor evita alimentele prea grase, condimentate, afumăturile, conservele, prea sărate, alcoolurile şi cafeaua.
Se vor evita sosurile prăjite cu grăsime încinsă.
La femeia care alăptează se vor evita unele alimente care pot da gust laptelui sau pot produce tulburări digestive la sugar (ceapa, usturoiul, cafeaua, alcoolul, ete.).
în cazul când femeia gravidă îndeplineşte\'o muncă fizică ce o solicită mult, regimul alimentar va fi adaptat în funcţie de nevoi, deci raţia va fi suplimentată caloric:

Prezentăm un model de meniu pentru femeia gravidă:
Dimineaţa: cafea cu lapte, pâine intermediară cu brânză şi roşii
Ora 10: tartine cu unt şi şuncă proaspătă, slabă
Prânz: supă de pasăre cu tăiţei
ciulama de pasăre cu mămăliguţă gelatină de fructe
Ora 16: pâine cu unt, caşcaval, ardei gras, iaurt
Cină: friptură de peşte, cu garnitură de legume
papanaşi cu brânză de vaci şi smântână compot de fructe
Model de meniu pentru o femeie care alăptează:
Dimineaţa: lapte cu cafea de malţ, pâine cu unt, brânză cu roşii Ora 10: tartine cu şuncă şi un ardei gras, un pahar
cu lapte
Prânz: supă de carne de vită cu găluşte de gris
dovlecei cu carne şi cu smântână
lapte de pasăre
Ora 16: o ceaşcă de lapte cu cozonac
gelatină cu fructe
Cină: muşchi de porc la grătar cu cartofi copţi,
salată verde, brânză de vaci cu smântână
fructe de sezon

Alimentaţia în cursul efortului fizic sportiv

sus sus
Pregătirea sportivilor, în vederea obţinerii de performanţe maxime, are în vedere şi un regim alimentar adecvat. Hrana, în acest caz, trebuie să furnizeze substanţe energetice şi plastice pentru creşterea rezistenţei la efort, creşterea posibilităţilor de adaptare a organismului pentru o activitate intensă (în condiţii speciale de climă sau de altitudine) şi scurtarea perioadei de restabilire după efort.
Cu ajutorul unei alimentaţii ştiinţifice,, ţinând seama de aceste particularităţi, se va ajunge la păstrarea sănătăţii sportivilor şi la realizarea unor forme sportive desăvârşite.
Se ştie că nevoile energetice ale sportivilor sunt mai ridicate decât a indivizilor normali, ce depun un efort obişnuit. Sportivii care depun un efort moderat au nevoie de un consum energetic de 4000-4500 cal/zi, iar cei care depun eforturi maxime (schiori, sau boxeri, mara-tonişti) au nevoie de 5000-6000 de Calorii.
Cheltuielile energetice legate de activitatea musculară sunt diferite după gradul de antrenament al individului. Un om neantrenat poate multiplica cu 2-3 consumul său caloric pe oră (60-100 Cal/h X 3) iar unul antrenat poate multiplica cheltuielile energetice cu 8-9 (60-100 cal/h X 9).

Efectuarea unei activităţi fizice se defineşte prin produsul dintre masă şi distanţă. Randamentul activităţii musculare la om este de 25o/0 deci numai 1/4 din energia potenţială este transformată în lucru mecanic. La persoanele antrenate randamentul creşte la 30%.
Consumul energetic creşte cu efortul depus astfel:
- marş lent .... 50-100 Cal/oră
- marş rapid . . . 100-400
- cros .....» . 300-500
Indicii fiziologici la sportivi sunt mai ridicaţi, meta-boljtnsul de bază mai accentuat, arderile sunt mai intense. Ca urmare se impune administrarea unei hrane consistente, care în volum mic, să furnizeze multe calorii.
Raţia proteică a unui sportiv va fi de 130-180 g/zi, cea lipidieă de 100-140 g/zi, iar cea glucidică de 600- 900 g/zi.


Nevoile în săruri minerale vor fi şi ele sporite. Cantitatea de fosfor va trebui să crească până la 4 g/zi, în funcţie de efortul depus, şi de solicitarea nervoasă, iar cea de calciu de 2-2,5 g/zi.
Sportivii pierd foarte mult sodiu şi potasiu prin transpiraţie. Acestea vor fi înlocuite prin consumarea de ape minerale. în primele minute ale efortului creşte în sânge cantitatea de acid lactic, rezultat din descompunerea glucozei. Această situaţie duce la acidoză şi ca urmare, în vederea combaterii acidozei, imediat după terminarea efortului se vor da sportivilor ape alcaline care restabilesc echilibrul acido-bazic.

Nevoile de vitamine sunt şi ele crescute, unele din vitamine participând în procesele de oxido-reducere celulară. Astfel nevoile în vitamina C ajung la 200-300 mg, cele de vitamina B6 (pirodoxina) la 15-30 mg, iar de vitamina B1 (tiamina) la 5-10 mg.
Efortul fizic de antrenament sau de competiţie poate fi depus înainte de masă sau după masă. în funcţie de aceasta, se va avea grijă să fie repartizată, conform cerinţelor şi raţia de alimente.
Micul dejun va trebui să fie consistent dar nu exagerat, deoarece în prima jumătate a zilei se efectuează cea mai mare parte a efortului şi deci va trebui evitată supraîncărcarea tubului digestiv. în cazul când efortul fizic continuă şi după masă, prânzul va fi alcătuit din alimente puţin voluminoase dar uşor digerabile. Masa cea mai substanţială va fi cina, servită cu 2-3 ore înainte de culcare.
Cicliştii, maratoniştii şi canotorii efectuează un efort care se întinde pe perioade lungi. în aceste situaţii trebuie avut grije ca sportivii să fie aprovizionaţi, tot timpul, cu alimente lichide şi semilichide, bogate în substanţe nutritive, uşor digerabile şi asimilabile (sucuri de fructe, supe de zarzavat, pasate, ciocolată, portocale şi lămâi).
Avându-se în vedere faptul că la un efort maximal, ce necesită 6000 Cal. au loc pierderi importante de apă şi săruri prin transpiraţie, şi cantitatea de lichide trebuie crescută. Ea corespunde la 3 litri/zi, în afară de apa conţinută în alimente. în scopul înlocuirii pierderilor de clorură de sodiu se va da apă sărată (soluţie 0,2-0,5%).

O problemă de importanţă capitală este şi menţinerea unei greutăţi corporale, ideale, pe toată perioada antrenamentului. Variaţiile de greutate trebuiesc evitate. Există ramuri sportive în care este indicată chiar o scădere a greutăţii corporale (boxul sau luptele greco-ro-mane). în alte cazuri este indicată o creştere a greutăţii corporale (la aruncătorii de greutăţi).
Alimentaţia de refacere după efort este necesar să fie bogată nu numai în substanţe energetice (glucide) ci trebuie să aibă şi un aport suficient de substanţe plastice (amino-acizi), fructe şi legume alcalinizante, precum şi vitamine, acestea stimulând procesele anabolice. Vitamina B12 este necesară pentru accelerarea hemato-\' poezei, B6 pentru stimularea decarboxilării în metabolismul intermediar glucidic şi proteic, Bt şi B2 pentru buna desfăşurare a metabolismului glucidic, vitaminele C şi E, pentru stimularea metabolismului sistemului muscular şi nervos.
Aprecierea gradului de refacere după efort este o operaţie foarte complexă. Ea se realizează prin urmărirea comportamentului sportivului şi a stării sale de sănătate, reflectată în valoarea indicilor bazali (greutate, puls, tensiune arterială, capacitate vitală, viteză de reacţie etc).

Prezentăm un model de meniu pentru sportivi (4520 Calorii).
Dimineaţa: cacao cu lapte, pâine cu unt şi miere, 2
. ouă moi
Ora 10: 50 g brânză topită cu pâine şi 80 g cio-
colată
Prânz: borş de miel
chifteluţe marinate şarlotă de portocale
Ora 16: tartine cu pate de ficat, struguri
Cina: friptură de porc cu garnitură de orez
budincă de cartofi cu carne ruladă de nuci cu friscă

Alimentaţia oamenilor vârstnici

sus sus
Cu vârsta se produc modificări importante în organism. Acestea privesc atât procesele de digestie cât şi cele de metabolism. Apar deseori scăderi ale secreţiilor digestive, alterarea danturii, micşorarea peristaltismu-lui intestinal, modificări ale absorbţiei şi asimilaţiei.
Metabolismul bazai este mult diminuat comparativ cu cel al omului tânăr. Scade toleranţa la glucide, creşte colesterolul şi grăsimile neutre care favorizează apariţia aterosclerozei.
La vârstnici catabolismul substanţelor proteice este mai accentuat şi scade capacitatea de regenerare a ţesuturilor. Metabolismul sărurilor minerale este alterat, apar fenomene de demineralizare a scheletului deoarece calciul nu se fixează în cantitate suficientă în oase.
Date fiind modificările arătate, legate de procesul de îmbătrânire, raţia alimentară a vârstnicilor va trebui să fie adecvată. Datele recente furnizate de comiteul OMS scot in evidenţă faptul că aportul caloric trebuie să scadă cu 3% pentru fiecare 10 ani, între 25-45 ani, cu 7,5%, între 45-65 de ani şi cu 10% peste 65 de ani. Ca urmare la indivizii peste 65 de ani raţia alimentară trebuie să furnizeze doar 2400 Cal zi pentru bărbat şi numai 2100 Calzi pentru femei.

Nevoia de proteine este de 1-1,5 g/kg corp/zi, având în vedere tendinţa de dezechilibru azotat la bătrâni. Ele vor fi asigurate de proteine cu valoare biologică mare, deci de provenienţă animală (lapte, albuş de ou, peşte, carne de pasăre şi de vită). Se vor evita alimentele bogate în purine pentru a preveni apariţia gutei.
Lipidele se vor da în cantitate redusă, doar 70-80 g zi pentru a evita creşterea lipidelor în sânge şi depunerea lor pe pereţii vaselor. în acest scop vor fi preferate lipidele de provenienţă vegetală, bogate în acizi graşi nesaturaţi.
Glucidele nu trebuie să depăşească 50% din raţia calorică zilnică. Vor fi evitate dulciurile concentrate, deoarece suprasolicită funcţia pancreasului. Se recomandă asigurarea glucidelor prin consumare de pâine integrală, cartofi, paste făinoase, legume şi fructe. Fruc-
tele şi legumele asigură sărurile minerale şi vitaminele. Prin conţinutul lor în celuloză ele au şi un efect laxa-tiv. Consumarea sucurilor proaspete de Iructe şi legume este foarte indicată.
Dăm un model de meniu pentru vârstnici:
Dimineaţa: ceai cu pâine cu unt, brânză de vaci cu roşii
Ora iO: prăjitură de casă şi un iaurt
Prânz: supă de roşii cu orez, musaca de dovlecei,
pâine, gelatină cu fructe
Ora 16: o ceaşcă de cafea neagră (naturală), o por-
tocală
Cina: salată de crudităţi.


Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai