Toata lumea imi spune ca este stresata. Stresul isi scoate capul hidos peste tot: la serviciu, acasa, in relatiile personale si chiar la bucatarie, pri mancarea nesanatoasa pe care o consuma multi dintre noi.
Stresul reprezinta felul in care facem fata situatiilor vietii. Unele persoane sunt in mod genetic, din nastere, facute sa reziste mai bine stresului. Altii se pot antrena si autoeduca in scopul de a face fata mai eficient stresului. Alegerile alimentare corecte pot ajuta mult organismul sa-si sporeasca rezistenta la stres. Astfel, vom controla stresul mai bine decat ne-am putea imagina.Totusi, concluzia este ca stresul determina o aderata infuzie de substante toxice in fluxul sangvin, fapt care face sa fiti obosit, agitat si nervos. in acelasi timp, stresul saraceste organisrm de vitamine, minerale si alte substante nutritive. Degradeaza functia digesti si incetineste meolismul, ceea ce conduce la cresterea in greutate.
Cuprins:
Test de verificare a stresului |
sus  |
Totuşi, vestea bună este că puteţi contracara stresul. Putem să ne diminuăm propriile reacţii la stres. De asemenea, putem să ne îmbunătăţim stilul de viaţă pentru a avea o fiziologie şi o compoziţie biochimică mai bună, care să facă faţă mai eficient stresului. Când suntei stresaţi, în loc să mâncăm tot felul de alimente nesănătoase, putem să alegem alimente "destresante", care să ne liniştească organismul. Analizaţi lista de alimente propuse de mine la pp. 118-120 pentru a vă menţine starea de calm şi relaxare.
Făcându-vă testul propus de mine în continuare, veţi putea afla la ce nivel de stres vă aflaţi. Răspundeţi cu "DA" sau "NU" la următoarele întrebări.
ESTE CAZUL DUMNEAVOASTRĂ?
Aveţi o stare de oboseală permanentă?
Vi se întâmplă să aveţi căderi bruşte de energie în mijlocul zilei?
Beţi multe lichide stimulante?
Aveţi alergii alimentare sau sensibilităţi la substanţe chimice?
Aveţi cumva un "colăcel" în plus în jurul taliei? Simţiţi impulsul de a consuma alcool?Simţiţi frecvent pofta de a consuma pâine sau paste făinoase?
Simţiţi nevoia să consumaţi sare sau dulciuri?
Aveţi schimbări bruşte de dispoziţie?
Sunteţi nervos? Irascibil?
Sunteţi balonat după ce mâncaţi?
Vă simţiţi epuizat când vă treziţi?
Vă simţiţi deprimat sau trist?
Sunteţi agitat? Nu vă găsiţi liniştea?
Sunteţi apatic? Nu vreţi să fiţi deranjat?
Aveţi insomnii?
Faceţi indigestii? Aveţi gaze? Flatulenţă?
Aveţi o senzaţie permanentă de foame?
Aveţi palpitaţii? Nervozitate?
Aveţi dureri de cap?
Izbucniţi cu uşurinţă în plâns?
Sunteţi constipat sau aveţi diaree?
Aveţi infecţii de natură micotică?
Sunteţi aiurit? Confuz?
Aveţi stare de tensiune premenstruală?
Vă cade părul?
Aveţi pe piele pete de culoare închisă?
Vă simţiţi incapabil să faceţi faţă emoţiilor? (Orice vi se pare prea mult.)
Manifestati stări prelungite de stres emoţional? N u vă puteţi relaxa sau deconecta?
REZULTAT
Dacă aţi răspundeti "da" la mai puţin de cinci
ebări, atunci înseamnă că sunteţi linistit si aţi trecut testul de verificare a stresului.
Dacă aţi răspuns "da" la cinci până la nouă
intrebari, inseamnă că sunteţi un pic stesat ţi putea beneficia din plin de sfaturile mele.
Dacă aţi răspuns "da" la zece sau mai mu întrebări, înseamna ca nivelul stresului
dumneavoastră este la fel de ridicat ca un zmeu în zbor.Trebuie sa incepeti să-mi urmati
sfaturile imediat - le veţi simţi efectele benefice cât de curand.
Lupta sau fugi |
sus |
Primul răspuns la stres este reacţia de alarmă, denumită adesea reacţia "luptă sau fugi". Aceasta este declanşată de anumite reacţii din creier, care determină glanda pituitară (ce dirijează întregul sistem hormonal al organismului) să trimită către glandele suprarenale mesaje chimice prin care îi comunică să secrete adrenalină sau alţi hormoni ai stresului.
Reacţia "luptă sau fugi" este concepută astfel încât să vă ajute să faceţi faţă pericolului. Muşchii, inima, creierul şi plămânii sunt alimentaţi cu prioritate comparativ cu celelalte sisteme ale organismului. Ritmul cardiac creşte, către muşchi sunt trimise cantităţi sporite de oxigen şi glucoza şi veţi observa că respiraţi mult mai repede şi transpiraţi mai mult, pentru a scădea temperatura organismului. De asemenea, nivelul de zahăr din sânge creşte, ca urmare a faptului că ficatul descarcă în sânge glucoza stocată, iar glandele suprarenale elimină hormonii stresului, precum adrenalina, pentru a menţine în funcţiune reacţia "luptă sau fugi".
Acestea şi multe alte modificări complexe pot apărea în mai puţin de o secundă. Ele servesc unui singur scop: să vă pună rapid în acţiune sau să vă mărească capacitatea de reacţie în condiţii de criză; de exemplu, astfel vă este declanşată reacţia rapidă de a vă apuca copilul de mână în momentul în care acesta sare pe şoseaua aglomerată. Când pericolul a trecut, substanţele biochimice ale stresului se epuizează, iar organismul se adaptează la nivelul normal de stres şi se echilibrează. Nu s-a întâmplat nimic râu.
DEZASTRU HORMONAL
Problema apare atunci când starea de stres este prelungită din cauza faptului că nu puteţi rezolva imediat situaţia- un tren care întârzie, copilul care ţipă, telefonul care sună, bancomatul care v-a înghiţit cârdul, întârzierea la o întâlnire, o şedinţă sau o slujbă frustrantă. în locul unei trăiri scurte şi intense a reacţiei la stres, avem o stare de stres persistentă, prezentă pentru o lungă perioadă de timp. Această situaţie are efecte profunde asupra organismului. Acesta rămâne într-o stare accentuată de stres, sunt eliberate cantităţi mari de adrenalină, iar hormonii nu mai reuşesc să revină la nivelul normal.
Haosul hormonal cauzat de stresul prelungit creşte riscul afecţiunilor corelate cu nivelul zahărului în sânge, creşte tensiunea, accentuează oboseala, duce la epuizarea glandelor suprarenale şi la o creştere în greutate.
Alimente care streseaza |
sus |
O dietă echilibrată este factorul crucial în menţinerea sănătăţii şi reducerea stresului. Anumite alimente şi băuturi stimulează puternic organismul, devenind în felul acesta cauze directe ale stresului. Această stimulare poate suprasolicita ficatul, poate deregla nivelul de zahăr din sânge şi pe termen lung poate fi nocivă.
Cofeina. Aceasta se găseşte în cafea, ceai, ciocolată, cola etc. Cofeina determină producerea de adrenalină şi în felul acesta duce la creşterea nivelului de stres. Persoanele dependente de cofeină îşi extenuează glandele suprarenale, cele care produc hormonii stresului. Aceşti hormoni ai stresului influenţează metabolismul. în consecinţă, pe termen lung, cofeina determină creşterea în greutate, mai ales dacă este asociată cu un regim alimentar nesănătos. Consumul excesiv de cofeină are acelaşi efect ca şi stresul prelungit. Alcoolul este o cauză majoră a stresului. Culmea ironiei este tocmai faptul că mulţi oameni se apucă de băut pentru a combate stresul. Dacă însă alcoolul este asociat cu stresul, combinaţia este fatală. Alcoolul stimulează secreţia de adrenalină, ceea ce duce la apariţia unor probleme precum tensiunea nervoasă, irascibilitatea şi insomnia. Excesul de alcool duce la creşterea depozitelor de grăsime din zona inimii şi slăbeşte funcţia imunitară.
De asemenea, alcoolul micşorează capacitatea ficatului de a elimina toxinele din organism. în condiţii de stres, organismul produce o serie de toxine. Dacă aceste toxine nu sunt filtrate de ficat, ele continuă să circule prin organism, provocând daune majore. Dulciurile. Zahărul nu conţine substanţe nutritive esenţiale. El furnizează o creştere bruscă de energie în organism, care este
posibil să ducă la extenuarea glandelor suprarenale. Acest lucru poate duce la irascibilitate, o slabă capacitate de concentrare şi depresie. Consumul ridicat de zahăr reprezintă o povară serioasă pentru pancreas, fapt ce măreşte riscul apariţiei diabetului.
► Alimentele sărate. Sarea creşte tensiunea, epuizează glandele suprarenale şi induce instabilitatea emoţională. Folosiţi un înlocuitor al sării care să conţină potasiu, în loc de sodiu. Evitaţi alimentele gata preparate, cu un conţinut ridicat de sare, precum şunca, murăturile, carnaţii etc.
► Alimentele grase. Evitaţi consumul de alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi produsele de origine animală, produsele lactate, alimentele prăjite şi cele din meniurile de fast-food. Grăsimile supun sistemul cardiovascular la un stres inutil.
► Laptele de vacă şi produsele lactate. Acestea stresează organismul prin substanţele pe care le conţin, de exemplu, proteina numită caseină, care este foarte greu de digerat şi poate declanşa reacţii alergice.
►- Carnea roşie. Carnea roşie, care are un conţinut ridicat de proteine, sporeşte concentraţia de dopamină şi norepinefrină din creier, ambele substanţe fiind asociate cu starea de anxietate şi de stres.
► Alimentele gata preparate şi rafinate, precum pâinea albă şi făina rafinată, supun la stres organismul ca urmare a faptului că sunt sărace în substanţe nutritive, conţinând din abundenţă calorii inutile. în plus, pentru a digera alimentele rafinate, organismul dumneavoastră trebuie să-şi folosească propriile vitamine şi minerale, adică să îşi consume rezervele. Alimente pe bază de făină albă sunt prăjiturile, biscuiţii, pâinea şi produsele de patiserie.
Margarina şi alte uleiuri vegetale procesate. Acestea au un conţinut foarte ridicat de acizi graşi trans, iar o dietă care abundă în aceşti acizi poate avea un efect negativ asupra colesterolului, crescând riscul afecţiunilor cardiace. în acelaşi timp, aceste produse blochează asimilarea de către organism a acizilor graşi esenţiali, benefici pentru sănătate.
Alimentele condimentate. Condimentele conţin uleiuri volatile, care au capacitatea de a irita mucoasa stomacului. Este mai bine să evitaţi să consumaţi curry, ardei iuţi şi cârnaţi foarte picanţi, prezenţi în bucătăria mexicană şi indiană, precum şi unele băuturi. Un meniu cu curry sau chilii, conţinând un amestec de condimente foarte picante, are capacitatea de a perfora, la propriu, mucoasa gastrică. Aditivii alimentari, conservanţii şi alte substanţe chimice. Aditivii alimentari provoacă un stres enorm organismului, deoarece acesta este nevoit să lucreze din greu pentru a le face faţă; rezultă că energia şi substanţele nutritive atât de valoroase sunt irosite, în loc să fie folosite în mod profitabil, de exemplu, la întărirea sistemului imunitar.
Alimente care reduc stresul |
sus |
Organismul dumneavoastră răspunde la stres prin sporirea cantităţii de hormoni ai stresului, produsă de glandele suprarenale, iar aceşti hormoni sunt responsabili pentru cele mai multe dintre simptomele asociate cu stresul: creşterea tensiunii, tensiune musculară, dereglări digestive etc. în acelaşi timp, producerea mult crescută de hormoni ai stresului de către glandele suprarenale poate cauza deficienţe nutriţionale şi o extenuare a acestor glande. în această situaţie, este afectată reacţia dumneavoastră la stres, fapt care duce la o stare de oboseală cronică şi la anxietate. Datorită rolului extrem de important al glandelor suprarenale în nutriţia adecvată a organismului şi reacţia la stres, alimentele bogate în substanţe nutritive care ajută funcţia suprarenală sunt extrem de benefice pentru reducerea stresului. Ţelina - un vechi remediu popular pentru scăderea tensiunii arteriale. Eu le recomand pacienţilor mei cu un nivel ridicat de stres 2-4 tulpini de ţelină pe zi. Compuşii care intră în compoziţia ţelinei scad concentraţia de hormoni ai stresului, care provoacă vasoconstricţie. Ţelina conţine substanţe nutritive care liniştesc, inclusiv niacinimide. 0 tulpină de ţelină consumată înainte de culcare vă poate da un somn liniştit. Seminţele de floarea-soarelui.
Acestea reprezintă nu numai o sursă bogată în potasiu, ci şi în complexul de vitamine B (în special B6 şi acid pantotenic), precum şi în zinc -elementul care joacă un rol crucial în sănătatea glandelor suprarenale. S-a demonstrat că în perioadele de stres, concentraţiile acestor substanţe nutritive pot scădea serios. Orezul brun conţine carbohidraţi cu absorbţie lentă, care pot declanşa eliberarea în organism a unor substanţe care vă dau starea de bine, serotonina şi norepinefrina. Acesta vă ajută să faceţi faţă mai bine stresului, îmbunătăţindu-vă dispoziţia şi oferindu-vă o energie susţinută.
► Algele. Serotonina şi norepinefrina, hormonii care creează starea de bine a organismului, mai pot fi obţinuţi din triptofan şi L-fenil-alanină, aminoacizi prezenţi în anumite proteine alimentare. Algele conţin aproximativ 60% proteine şi sunt derivate ale celor opt aminoacizi esenţiali. Algele au un efect energizant asupra ficatului şi facilitează eliminarea toxinelor, scăzând astfel nivelul de stres din organism. Algele conţin în realitate toate substanţele nutritive cunoscute de om, inclusiv pe acelea care au un efect pozitiv asupra sistemului nervos. Ele furnizează substanţele nutritive esenţiale, pe care stresul le consumă din organism. Vă puteţi cumpăra alge din magazinele de produse naturiste.
*. Varza este o bună sursă de vitamine antioxidante A, C şi E, care alungă stresul, beta-caroten şi seleniu mineral. Antioxidanţii luptă împotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi din organism, care au fost eliberaţi prin reacţia la stres şi în acelaşi timp ajută la transformarea triptofanului în serotonina, jucându-şi astfel rolul de a "ridica moralul".
*■ M igdalele sunt foarte bogate în magneziu, un element foarte bun pentru funcţia suprarenală, precum şi pentru metabolizarea acizilor graşi esenţiali. 0 concentraţie mică de magneziu în organism poate fi asociată cu o stare de tensiune, anxietate, irascibilitateşi insomnie. Migdalele reprezintă o sursă valoroasă de magneziu (înmuiaţi-le în apă peste noapte, pentru a le digera mai uşor a doua zi).
► Fructele de pădure sub formă de boabe. Murele au un conţinut foarte ridicat de magneziu şi vitamina C. Nivelul scăzut de vitamina C slăbeşte sistemul imunitar şi vă dă o stare generală de stres şi de epuizare. Alte surse valoroase de vitamina C şi magneziu sunt căpşunele şi zmeura.
Seminţele de susan. în perioadele de stres necesarul de zinc este mai mare, acesta fiind un element important şi pentru metabolismul aci-zilor graşi şi producerea de serotonina. Semin ţele de susan reprezinta o sursa bogata de zinc.
Castravetii. Vechea zicala englezeasca "Fii
rece ca un castravete" se bazeaza de fapt pe un adevăr, datorită efectului său calmant asupra sângelui şi ficatului. Când ficatul este hrănit cum se cuvine şi nu este suprasolicitat, acest organ vital ajută la echilibrarea hormonală, creşte buna dispoziţie, elimină stresul şi dă o stare de sănătate solidă, încercaţi să beţi suc de castravete şi de ţelină. Sparanghelul. în sparanghelul verde se găsesc multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente şi oase. Sparanghelul este foarte bun şi pentru formarea învelişului globulelor roşii şi are un conţinut ridicat de glutationă, o enzimă antioxidantă, care ajută ficatul să funcţioneze la un nivel optim. Orice aliment cu un efect pozitiv asupra ficatului are, de fapt, un efect pozitiv asupra dispoziţiei dumneavoastră şi
asupra capacitatii de a face fata stresului.
Usturoiul. De-a lungul timpului, acesta a fost folosit pentru a trata răcelile şi guturaiul sau starea generală de epuizare; în zilele noastre j însă, practica populară a fost confirmată de j ştiinţă. Usturoiul conţine o substanţă detoxifiantă, denumită alicină, care îi dă usturoiului gustul şi mirosul caracteristic. Când scăpaţi de toxinele care circulă prin sistemul dumneavoastră, vă simţiţi mai puţin stresat. Usturoiul mai poate avea un impact major şi în scăderea tensiunii asociate cu stresul. Un puternic antibiotic, alicina are proprietăţi antivirale şi antifungice, precum şi de scădere a colesterolului, tensiunii şi creşterea bunei dispoziţii. Avocado. Aceste fructe conţin 14 minerale, toate având un rol în reglarea funcţiilor organismului şi stimularea creşterii. Merită remarcată concentraţia sa mare de fier şi cupru, elemente utile pentru regenerarea globulelor roşii şi prevenirea anemiei - una dintre cele mai des întâlnite cauze ale stării de oboseală şi ale incapacităţii de a face fat eficient stresului.
Ceaiuri recomandate in stările de Încordare |
sus |
Ceaiurile din plante pot fi foarte eficiente pentru ameliorarea multor simptome ale stresului. Acestea pot fi obţinute din flori, frunze, seminţe, tulpini sau rădăcini ale plantelor. Ele conţin substanţe naturale care hrănesc sistemul nervos central şi endocrin. Eu zic că merită să le încercaţi. Aflaţi care vi se potrivesc.
Muşeţel
Roiniţă
- Gura-lupului
Ginseng
PLANTE CARE VA CRESC REZISTENŢA
Pacienţii mei au confirmat rezultatele excelente ale următoarelor plante. Eleutherococous Senticosus, plantă cunoscută sub denumirea populară de ginseng siberian (100-500 mg pe zi). Ginsengul siberian şi ginsengul panax îmbunătăţesc tonusul şi funcţiunea glandelor suprarenale, ajutând la echilibrarea secreţiilor hormonale. Studiile au dovedit că ginsengul reprezintă o foarte bună protecţie împotriva efectelor stresului fizic şi mental.
Notă: Nu folosiţi extract de ginseng panax (chinezesc) sau ginseng american dacă aveţi tensiunea crescută. Rădăcină de lemn-dulce (capsule 70 mg sau 15 picături de extract lichid, în proporţie de 5:1, de trei ori pe zi). Lemnul-dulceeste cel mai eficient în reglarea producţiei de cortizol şi în acelaşi timp contribuie la relaxarea şi refacerea glandelor suprarenale.
Rhodiola sporeşte rezistenţa naturală a organismului la factorii stresanţi. Planta unghia-găii ajută sistemul imunitar şi capacitatea de adaptare a organismului la stres (500 mg, o dată sau de două ori pe zi).
VITAMINE SI MINERALE
Concentraţiile acestor elemente nutritive cu
rol-cheie în funcţionarea organismului
dumneavoastră cad brusc în perioadele de
stres. încercaţi să vă administraţi zilnic
următoarea formulă antistres:
1.000-2.000 mg vitamina C (alegeţi o
variantă care conţine bioflavonoide pentru o
protecţie extinsă)
300 mg magneziu
200 mg calciu
500 mg vitamina B5 (acid pantotenic)
B complex (alegeţi o formulă care conţine
aproximativ 75 mg din fiecare vitamină B
importantă)
Complex antioxidant (alegeţi o marcă care
conţine aproximativ 25.000 U.I.beta-
caroten, 200 U.I. vitamina E, 30 mg zinc şi
200 mcg seleniu)
100-500 mg tirozină (un aminoacid) de
două ori pe zi, în perioade prelungite de
stres
Sau puteţi să luaţi multivitamine sub formă
de praf
Test pentru sistemul imunitar |
sus |
Este cazul dumneavoastră?
Un regim alimentar bogat în alimente prelucrate şi/sau zaharoase
Alergii sau sensibilităţi la diverse alimente
Plombe dentare din amalgam
Membri apropiaţi ai familiei care suferă de afecţiuni degenerative
Expunere zilnică la un mediu cu aer de slabă calitate
Senzaţie de oboseală şi indispoziţie în cea mai mare parte a timpului
Răceli şi gripe frecvente
Probleme gastrointestinale
Lipsa exerciţiului fizic
Mai puţin de opt ore de somn pe noapte/insomnie
Locuiţi într-o metropolă sau în apropierea ei ori la o şosea foarte aglomerată
Locuiţi în apropierea unor stâlpi de electricitate, a unor antene de telefonie mobilă sau a unei centrale de energie nucleară
Trăiţi într-o stare constantă de stres
Afte sau infecţii micotice recurente
Consum regulat de apă de la chiuvetă, de băuturi carbogazoase sau acidulate
Semne de îmbătrânire prematură
Consum frecvent de tutun şi/sau alcool
Prezenţa urmelor de dinţi şi a marginilor crestate pe limbă
Folosiţi zilnic telefonul mobil şi computerul
Utilizaţi zilnic cuptorul cu microunde
Cu cât răspundeţi "da" la mai multe întrebări, cu atât sistemul dumneavoastră imunitar este mai deteriorat.
Întăritori ai sistemului imunitar |
sus |
SEMINŢE ÎNCOLŢITE DE BROCCOLI
Căutaţi informaţii la p. 213 pentru a vedea cum le puteţi obţine în propria bucătărie. Cercetătorii au descoperit că proprietăţile specifice imunitare antioxidante ale seminţelor încolţite de broccoli sunt de 30-50 de ori mai active şi că acestea au o capacitate de absorbţie mai mare decât cele ne-încolţite. (Totuşi, broccoli este foarte bun oricum, aşacă vi-l recomand călduros.) Seminţele germinate de broccoli au un conţinut ridicat de sulforofan, un antioxidant puternic. Ele ajută şi întăresc sistemul imunitar pe termen lung. Este bine să le consumaţi de două ori pe săptămână.
UNGHIA-GĂII
500 mg de două ori pe zi pot constitui un adevărat tonic pentru sistemul imunitar, întărind protecţia. Această plantă sporeşte rezistenţa organismului la factorii externi de natură patogenă şi îi măreşte eficienţa în lupta împotriva viruşilor şi a infecţiilor.
RĂDĂCINĂ DE GINSENG
Ginsengul este un tonic nutritiv. Neutralizează efectele radicalilor liberi (molecule distructive) în perioadele de stres.Trimite semnale prin intermediul sistemului imunitar, acţionând ca un catalizator pentru eliberarea anumitor hormoni esenţiali în apărarea imunitară.
CIUPERCI REISHI ŞI SHIITAKE
Puteţi să le folosiţi la supe, soteuri sau ca fel secundar. Aceste ciuperci incredibile reprezintă sursa naturală a unei proteine care induce reacţii imunitare. Conţin un compus numit lentinal, care pune în funcţiune reacţiile naturale de apărare şi protejează organismul de toxinele care scad temperatura, produse de dietele prea acide. Sunt şi o excelentă sursă de germaniu, un antioxidant care ajută sistemul imunitar.
MAH O NI A AQU1FOLWM
Se găseşte la magazinele cu produse naturiste. Conţine un compus numit barberină, foarte util în lupta împotriva bacteriilor dăunătoare.
FRUNZĂ DE MĂSLIN
Această plantă conţine un antibiotic natural, foarte eficient împotriva bacteriilor de nenumărate tipuri.
RĂDĂCINĂ DE GHIMBIR
Ghimbirul favorizează reglarea compuşilor cu rol important în imunitate. Are o acţiune calmantă, antiseptică, susţine capacitatea organismului de a face faţă factorilor externi: vânt şi frig.
RĂDĂCINA DE LEMN-DULCE
Planta şi ceaiul de lemn-dulce contracarează efectele de suprimare a reacţiei imunitare, provocate de stres. De asemenea, hrăneşte şi calmează membranele organelor imunitare.
COAJĂ DE LĂMÂIE
Puneţi coaja de la o lămâie şi stoarceţi puţin din sucul acesteia într-o ceaşcă cu apă caldă.
CEAIDEPAUD\'ARCO
Acest ceai conţine un compus activ, numit lapacol, care are un efect antifungic, antiparazitarşi antimicrobian. De asemenea, ajută la păstrarea în bună stare a globulelor roşii şi a altor organe cu rol în imunitate. Dacă vă simţiţi slăbit sau bolnav, acesta este ceaiul pe care trebuie să-l beţi.
ECHINACEA
Echinacea ajută la menţinerea imunităţii şi înlătură infecţiile. Este disponibilă sub formă de tinctură, tablete sau ceai; cel mai bine este să o consumaţi alternativ, o săptămână da, una nu.
Durerile de spate progresive, cauzate de stres |
sus |
Din experienţa mea clinică am aflat că durerile de spate progresive sunt cauzate de stres şi de o alimentaţie nesănătoasă. Merită să reţinem faptul că coloana vertebrală este o cale majoră a nervilor din organism. în consecinţă, stresul de natură emoţională, psihologică sau fizică se manifestă în regiunea dorsală, în special cea lombară- zona în care sunt plasaţi rinichii. Rinichii reprezintă sistemul de purificare al organismului. Atunci când sunteţi foarte stresaţi sau organismul dumneavoastră este malnutrit ca urmare a unei diete nesănătoase, rinichii trebuie să funcţioneze suplimentar, iar sistemul lor de purificare s-ar putea să nu lucreze eficient. De aceea, nutriţia joacă un rol vital în prevenirea durerilor de spate.
DIETĂ PENTRU ÎNLĂTURAREA DURERILOR DE SPATE
Beţi multa apa, cel puţin 6-8 pahare pe zi. Deshidratarea le poate provoca dureri de spate chiar şi acelora care nu au o predispoziţie pentru suferinţe în regiunea lombară.Totodată, apa ajută la eliminarea surplusului de particule de acid din rinichi. Evitaţi consumul de carne roşie, cofeină şi, în unele cazuri, de produse din lapte de vacă (dacă limba dumneavoastră prezintă o dungă pe mijloc, este un indiciu al faptului că nu puteţi digera moleculele mari din laptele de vacă). Zahărul, alcoolul şi alimentele procesate pot şi ele să agraveze afecţiunea spatelui.
Consumaţi cât mai multe legume cu frunze verzi. Nucile şi migdalele, seminţele şi peştele de apă rece sunt alegeri foarte bune în cazul de faţă. Introduceţi în dietă cât mai multe fructe crude, legume şi cereale integrale. Reduceţi consumul de grăsimi nesănătoase. Acestea creează în organismul dumneavoastră compuşi ce contribuie la degenerarea discurilor coloanei vertebrale. Asiguraţi-vă că dieta dumneavoastră include cantităţi suficiente de magneziu şi calciu (vezi p.99).
Dacă suferiţi de dureri în regiunea lombară, luaţi zilnic următoarele suplimente:
► Magneziu (1.000 mg)
► Calciu (750 mg)
► Siliciu (1-2 linguri de siliciu lichid)
► Minerale lichide
► Sucuri de crudităţi pentru eliminarea acizilor
► Boron (3 mg) pentru o mai bună absorbtie a substanţelor nutritive de mai sus
► Suc de aloe vera (2 linguri), luate cu o oră înainte de culcare.
Test de verificare a stresului
