Chistadenomul seros
Se caracterizeaza prin proliferarea de celule a caror morfologie aminteste de cea a epiteliului tu-bar si este cea mai frecventa
tumora chistica benigna de or constituind 20-25% dintre tumorile benigne (6). Chistadenomul seros apare intre 20 si 50 ani, dar are maximul de incidenta in decada a treia si a patra de viata. Frecvent formatiunile tu-morale pot fi bilaterale, mai ales acelea cu prelungiri papilare. Cele mai multe
tumori chistice seroase sunt benigne dar circa 30% sunt maligne (1). Frecventa transformarilor maligne este mai ridicata in cazul tumorilor cu procese papilare (chistadenoame papilifere).
Chistadenomul seros este o formatiune chistica frecvent uniloculara si mai rar multiloculara derita din epiteliul de suprafata al orului. Suprafata externa a tumorii este neteda in cazul tumorilor uniloculare sau boselata la tumorile multiloculare, de culoare alb-cenusie sau cu tenta brun-roscata in cazul in care s-a produs hemoragie intrachistica. La 10-30% dintre tumori se descriu prelungiri papilare care se proiecteaza spre cavitatea chistului. Acestea sunt dure, albe si cu suprafata larga de imtare. in cazul in care aceste formatiuni papilare sunt dure si friabile pot sugera malignitatea. Procese papilare similare cu cele descrise pot apare si pe suprafata externa simuland un cancer de or si este necesar un examen histopatologic
extemporaneu pentru a sili natura benigna sau maligna a tumorii.
Chistadenomul seros benign masoara in general intre 5-l5 cm diametru si ocazional poate ocupa intreaga cavitate abdominala (2). Pe sectiune, se obser una sau multiple formatiuni chistice cu pereti subtiri care contin lichid serocitrin sau pot contine sange.
Microscopic, epiteliul care delimiteaza cavitatea chistului este format din celule inalte columnare, cu nudei alungiti, asemanatoare cu cele ale epiteliului tubar; in unele cazuri apar celule ciliate. Stroma poate fi laxa, edematoasa sau densa, de tip fibros. Formatiunile papilare prezinta un ax conjunctiv fibros acoperit de un singur strat de celule epiteliale. Uneori in stroma adiacenta invelisului epitelial sunt prezente mici concretiuni calcare cunoscute sub numele de psamoame si care pot fi identificate la un examen
radiologie abdominal.
Diagnosticul acestor tumori este pus, dupa o examinare pelvina, la o pacienta asimptomatica sau care prezinta o marire progresi in volum a abdomenului.
Tratamentul chistadenoamelor seroase de or trebuie sa fie realizat tinand cont de posibilitatea de aparitie bilaterala a tumorii si de potentialul de malignitate; procesele papilare si
hemoragiile intrachis-tice pot sugera malignitatea. La pacientele tinere, sub 40 de ani, se extirpa numai orul sau anexa cu tumora conserndu-se orul contralateral daca acesta este normal. Dupa extirparea tumorii se recomanda sectionarea si inspectia acesteia, prelungirile papilifere dure si friabile sugerand malignitatea si impunand un examen histopatologic extemporaneu. Unii autori recomanda si sectionarea orului contralateral cu inspectarea acestuia deoarece poate prezenta chisturi papilifere, chiar cu transformare maligna, iar altii nu intervin asupra orului contralateral aparent normal datorita pericolului aparitiei sangerarilor si aderentelor (5). in cazul conserrii orului contralateral s-a obsert aparitia, intr-o serie de cazuri, de recidive la interle mari de timp dupa interventia chirurgicala.
La pacientele peste 40 de ani tratamentul chirurgical consta in histerectomie cu anexectomie bilaterala.
Chistadenomul fibros
Chistadenofibromul este o rianta a chistade-nomului seros in care exista o proliferare conjuncti importanta si este mai rar intalnit. Aceasta tumora este partial chistica si partial solida. Varsta de aparitie este similara cu a celorlalte tumori se-roase. De obicei tumora este benigna si unilaterala. Suprafata externa a tumorii este cenusie sau alba. Tumora este alcatuita din chisturi multilocu-late si zone solide determinate de formatiuni pa-pilifere. Prelungirile papilifere sunt ferme si nefriabile. Microscopic, zonele solide sunt alcatuite din tesut conjunctiv dispus spiralat continand cantitati riate de stroma oriana si sunt marginite de epiteliu de suprafata. Formatiunile chistice sunt similare cu cele din chistadenoamele seroase. Aspecte macroscopice si microscopice asemanatoare pot fi intalnite si in orele femeilor in post-menopauza. Tratamentul este chirurgical si riaza in functie de rsta fiind similar cu cel al chist-adenoamelor seroase.