mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ulcerul gastric
Index » Patologia chirurgicala a stomacului si duodenului » Ulcerul gastric
» Forme particulare de ulcer gastric

Forme particulare de ulcer gastric


Share





Localizarea anatomica sau elemente de etiopa-togenie ale ulcerului gastric pot contura forme anatomo-clinice particulare care trebuie mentionate, descrierea lor fiind utila atat pentru diagnostic cat si pentru adoptarea atitudinii terapeutice.
Localizarea ulcerului gastric care determina manifestari si evolutie particulara este cea subcar-diala si cea prepilorica.
Ulcerul gastric subcardial este o leziune situata inalt, in apropierea cardiei si se datoreaza dispozitiei particulare a mucoasei gastrice antrale, prelungite pe mica curbura. Aceste ulcere corespund leziunilor de tip I in clasificarea Johnson. Ulcerele juxtacardiale sunt situate din punct de vedere topografic in regiunea existenta deasupra unui orizontal aflat la 3 cm sub cardia sau cranial de punctul de contact dintre artera gastrica stanga si mica curbura gastrica (. 5). Din punct de vedere clinic acest ulcer contureaza un sindrom "pseudo-esofagian\", in care durerea apare postprandial, cu sediu retroxifoidian, si este insotita de regurgitatii foarte precoce si de disfagie intermitenta pentru alimente solide.



Macroscopic leziunea este o ulceratie unica, frecvent giganta, insotita de reactie inflamatorie perilezionala si adenopatii satelite, ceea ce confera caracter pseudotumoral. Pentru excluderea caracterului malign al leziunii, datele obtinute la examenul radiologie si cel endoscopic se completeaza cu biopsia preleta din mai multe locuri. De asemenea, atunci cand se decide interventia chirurgicala, optiunea pentru tipul de operatie se face in mod corect dupa efectuarea unor biopsii extempo-ranee intraoperatorii pe sectiuni multiple.
Ulcerul gastric prepiloric. Acest ulcer are particularitati morfologice, clinice si terapeutice care contureaza o forma clinica aparte. Din punct de vedere clinic, localizarea leziunii in vecinatatea pilorului determina dureri mai intense, aparute postprandial tardiv, ce respecta uneori ritmicitatea clasica. Varsaturile sunt frecvente si apar tardiv, noaptea sau chiar a doua zi dimineata, and drept consecinta denutritia si tulburarile hidro-electrolitice. Evolutia ulcerului prepiloric este frecvent complicata prin sangerare, perforatie si stenoza.
Aspectul morfologic al leziunii este de dimensiuni mici sau medii si se insoteste de o importanta reactie inflamatorie antrala cu caractere de gastrita hipertrofica, adenomatoza brunneriana si proliferare de tip schwanomatos in submucoasa. Modificarile morfologice ale mucoasei antrale determina o imagine radiologica "pseudoneoplazica\" cu pliuri antrale rigide, aspect pseudolacunar sau rigiditate segmentara (. 6). De asemenea explorarea baritata poate evidentia spasm piloric prelungit si pozitie excentrica a pilorului. Datorita spasmului si edemului perilezional nisa poate fi mai greu sau deloc vizualizata. Diagnosticul de certitudine este endoscopic.
Ulcerul de stress, a carui etiopatogenie realizeaza o entitate clinica, anatomica si terapeutica particulara si fi prezentat in cele ce urmeaza.

Este o leziune acuta ce apare pe mucoasa gastrica aparent sanatoasa, pe fondul unor agresiuni grave asupra organismului. Factorii de risc si situatiile clinice patologice care predispun la aparitia ulcerului de stress sunt: politraumatismele, arsuri intinse grave care afecteaza peste 35% din suprafata corporala (ulcer Curling), insuficienta respiratorie, insuficienta renala oligurica, insuficienta hepatica, hipotensiunea gra si prelungita, transfuziile masive, interventii chirurgicale cu durata mare, stari septice, leziuni cerebrale (ulcer Cushing). Toate aceste afectiuni severe pun organismul in conditii de suprasolicitare fizica si psihica. S-a constatat prin studii clinice si endoscopice ca aproximativ 60% din pacientii care sufera una din agresiunile mentionate, ce le ameninta viata, dezvolta eroziuni ale mucoasei gastrice in interlul de 1-2 zile ce urmeaza agresiunii. De asemenea la formele clinice manifeste se adauga cele asimptomatice, leziunea fiind identificata prin endoscopie.


Leziunea de stress la nivelul mucoasei gastrice se poate prezenta sub mai mult forme: ulcer de stress, gastrita erozi de stress, gastrita hemora-gica (11).
Patogenia leziunii mucoasei gastrice in conditii de stres implica diminuarea factorilor de aparare si refacere a mucoasei gastrice, la care se asociaza aciditate normala sau chiar scazuta. Dintre acesti factori, rolul principal il ocupa diminuarea fluxului sangvin la nivelul mucoasei gastrice. Se adauga de asemenea alterarea permeabilitatii mucoasei gastrice pentru protoni (retrodifuzia de H+), scaderea cantitatii si calitatii mucusului gastric si a sintezei si excretiei de bicarbonat.
Anatomia patologica. Dupa gradul de penetratie in mucoasa gastrica leziunile de stress se clasifica astfel: eroziunea (limitata la mucoasa), exulceratia (patrunde si in submucoasa) si ulcerul care patrunde si in tunica musculara, putand ajunge la se-roasa si chiar sa o perforeze. O alta forma anatomo-patologica este gastrita erozi, caracterizata prin eroziuni multiple ce intereseaza numai mucoasa.
Leziunile fiind acute, ele nu sunt inconjurate de reactia inflamatorie caracteristica ulcerului cronic. Leziunea de stress poate fi unica, dar mai frecvent multipla si se localizeaza mai des la nivelul mucoasei gastrice decat a celei duodenale.
loul clinic este oligosimptomatic, manifestarea cea mai frecventa a leziunii de stress fiind hemoragia digesti superioara neinsotita de durere. Sangerarea apare intr-un interl de 3 pana la 10 zile de la instalarea agresiunii ce constituie cauza. Ritmul sangerarii este de obicei lent si intermitent,
dar poate fi si rapid, cu manifestari sistemice: hipotensiune, tahicardie. Sangerarile mici se pot obiecti numai prin evidentierea hemoragiilor oculte in scaun, in timp ce hemoragia masi se exteriorizeaza prin melena si hematemeza. Uneori manifestarea initiala este aparitia coloratiei caracteristice rozate in aspiratul naso-gastric. Mai rar ulcerul de stress se poate manifesta sub forma perforatiei digestive.
Diagnosticul paraclinic se face prin endoscopie care identifica sediul si topografia leziunilor. Localizarea de electie a ulcerului de stress este in regiunea proximala a stomacului, numai in 5% din cazuri acesta aparand la nivelul antrului. Daca endo-scopia nu ofera date suficiente pentru diagnostic se poate recurge la angiografie selecti prin catete-rizarea arterei gastrice stangi sau a arterei splenice - metoda care poate obiecti sursa sangerarii. Deoarece leziunea de stress este superficiala explorarea radiologica cu bariu nu are loare in aceste cazuri.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a stomacului si duodenului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai