Ulcerul gastric este definit ca lipsa de substanta in peretele gastric, cu afectare progresiva a acestuia dinspre mucoasa spre seroasa. Clasificarea ulcerelor dupa gradul de profunzime implica si referire la evolutia bolii. Se disting astfel doua tipuri de ulcer: acut si cronic (19).
Ulcerul acut cuprinde doua forme anatomo-patologice:
Eroziunea gastrica este definita ca pierdere de substanta de dimensiuni mici, superficiala, ce intereseaza mucoasa fara sa depaseasca muscularis mucosae. Leziunea este descrisa de Dieulafoy sub denumirea de exulceratio simplex. Este de cele mai multe ori caracteristica gastritei hemoragice, la care leziunile sunt dispuse difuz pe toata intinderea mucoasei si care se vindeca fara cicatrici.
Ulcerul acut profund este o leziune de aproximati1 cm, ce patrunde progresiin toate straturile peretelui gastric, fiind inconjurata de o zona de edem si hiperemie. Vindecarea se produce prin constituirea unei cicatrici vizibile sau se poate complica cu hemoragie sau perforatie relatifrecvent.
Ulcerul cronic este de dimensiuni mai mari, de 2-5 cm, iar pierderea de substanta este inconjurata de un infiltrat inflamator cronic. Inflamatia cronica periulceroasa stimuleaza producerea de fibroza, care constituie in timp un bloc aderential fibros, calos, ce "sudeaza\"
stomacul de unul din organele vecine (ficat, pancreas). Ulcerul calos poate penetra astfel organele invecinate. Acest tip de evolutie cronica se produce in puseuri, fiecare puseu evoluticreste atat dimensiunea craterului cat si reactia inflamatorie si fibroasa de vecinatate. Vindecarea se face prin constituirea unei cicatrici albe, stelate, vizibile prin seroasa (19).
Ulcerul gastric se prezinta de obicei ca leziune unica (80% din cazuri), fiind rareori dublu sau multiplu. Localizarea cea mai frecventa este pe mica curbura gastrica, in vecinatatea incizurii, urmand apoi fata anterioara (5%), fata posterioara (1%), regiunea prepilorica si marea curbura (5%). in total, 56% din cazuri au leziunea situata la nivelul corpului gastric si 44% la nivelul antrului. La nivelul mucoasei fundice leziunea ulceroasa nu apare decat pe un fond de gastrita atrofica.
Localizarea de electie a ulcerului gastric pe mica curbura a fost explicata prin existenta la acest nivel a unei dispozitii particulare a fibrelor musculare, care realizeaza o contractilitate puternica, precum si prin absenta plexului vascular in submu-coasa acestei zone, cu hipoirigatie regionala. De asemenea, studii histologice au demonstrat ca mucoasa antrala poate urca inalt pe mica curbura (2-l6 cm), element anatomic ce favorizeaza aparitia ulcerului la nivelul jonctiunii mucoasei antrale cu cea fundica.
Reproducem clasificarea clasica a ulcerului gastric dupa localizare si status secretor, formulata de Johnson:
Tipul I cuprinde
ulcerele situate pe mica curbura inalt, spre zona fundica a stomacului. in acest tip de
ulcer secretia acida este redusa fata de valorile normale datorita scaderii masei de celule parietale. De asemenea leziunea ulceroasa este insotita de gastrita si reflux duodenal. Tipul I de ulcer se intalneste la 50-60% din pacientii cu ulcer gastric si se asociaza de obicei cu grupul sangvin A.
Tipul II include
ulcerul gastric la nivelul corpului pe mica curbura, care se asociaza cu ulcer piloric sau duodenal, chiar stenozant. in acest caz nivelul secretor poate fi normal sau crescut, iar evacuarea transpilorica este intarziata. Acest tip de ulcer gastric este considerat secundar, din punct de vedere patogenic, ulcerului duodenal. Apare la 23-25% din cazurile de ulcer gastric si se asociaza cu grupul sangvin O.
Tipul III de ulcer gastric arc o localizare antrala, prepilorica si se comporta din punct de vedere simptomatic si secretor similar cu ulcerul duodenal. Acest tip de ulcer gastric este intalnit la 23% din cazuri, asociat de asemenea cu grupul sangvin O si este caracterizat tipic de hipersecretie acida.
La aceasta clasificare a lui Johnson autorii americani Kauffman si Conter (11) adauga inca doua tipuri de ulcer gastric: tipul IV care apare inalt pe mica curbura langa jonctiunea gastroesofagiana si tipul V care apare oriunde pe mucoasa gastrica, fiind rezultatul ingestiei cronice de
aspirina sau AINS.
Din punct de vedere anatomopatologic leziunea de ulcer gastric se prezinta microscopic sub forme diferite, in functie de cronicitate si de momentul vindecarii. Ulcerul actiprezinta patru zone distincte in
profunzime: baza leziunii acoperita cu o patura subtire de fibrina, o regiune cu infiltrat bogat de celule neutrofile situat sub pelicula de fibrina, apoi o zona cu tesut actide granulatie format de un infiltrat de leucocite mononucleare si zona cea mai profunda de tesut fibros sau colagenic, cicatricial (11).