mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Cancerul colonului
Index » Patologia chirurgicala a colonului » Cancerul colonului
» Examenul fizic local si general

Examenul fizic local si general







Examenul clinic general este esential in toate cazurile suspectate de cancer colonie. Putem surprinde semne care ne ajuta la confirmarea diagnosticului sau obtinem date despre diseminarea tumorii si starea fizica a pacientului in vederea tratamentului chirurgical.In perioada asimptomatica, precum si un anumit timp dupa debutul manifestarilor clinice, starea generala si aspectul bolnavului raman nemodificate. Odata cu evolutia tumorii apar semne generale si locale. Bolnavul este apatic, astenic, cu paliditate specifica. in formele avansate dene casec-tic (sugereaza prezenta metastazelor), cu carcino-matoza peritoneala si ascita. Prezenta icterului ne atrage atentia asupra metastazelor hepatice.


Examenul local

- la inspectie abdomenul este nemodificat in stadiile incipiente, ca sa dena, in stadiile tardive, de aspect globulos, destins datorita ascitei carcino-matoase sau ocluziei;
- la palpare tumoarea primara este accesibila examenului clinic in localizarile pe cec, colon ascendent, transvers si sigma. Localizarea tumorii depinde de topografia ei: astfel leziunile cecale si de ascendent le palpam in flancul drept abdominal, cele de transvers in epigastru sau periombilical, iar cele de bucla sigmoidiana in hipogastru sau plonjate in pels (TR si TV), de obicei profund situata, mobila sau fixa. Fixitatea tumorii sugereaza extensia la structurile invecinate. Cand se complica cu un proces inflamator perilezional (sclerolipo-matoza hipertrofica, flegmoanele peritumorale) volumul clinic aparent al tumorii depaseste pe cel real, dene dureroasa si da impresia invaziei in tesuturile si scerele invecinate, deci a unei leziuni depasite chirurgical. in faza diseminarilor la distanta (metastaze hepatice, epiploita carcinoma-toasa) la examenul abdomenului percepem multiple mase tumorale de dimensiuni variate, semne de ascita si hepatomegalie cu suprafata neregulata, de consistenta dura. TR si TV pot decela infiltratia carcinomatoasa a fundului de sac Douglas.


- la percutie: matitate deplasabila (ascita), cresterea matitatii prehepatice (metastaze), zone de matitate extinsa (tumori voluminoase), hipertimpa-nism (ocluzie);
- la auscultatie: miscari peristaltice normale sau accentuate (clipocit intestinal - ocluzie).


Examinari paraclinice

Explorarile obisnuite de laborator nu ofera elemente specifice pentru diagnosticul cancerului de colon. Putem gasi: anemie hipocroma microcitara de tip feripriv, hipoproteinemie, leucocitoza [(cand reactia inflamatorie peritumorala evolueaza spre supuratie, VSH crescut, fosfataza alcalina si y-glu-tanil-transpeptidaza de asemenea crescute (posibil metastaze hepatice)].
Dozarea antigenului carcino-embrionar nu a indreptatit sperantele aparute odata cu descoperirea lui. Nu are specificitate de boala si nici de organ. O valoare normala nu exclude diagnosticul de cancer intestinal, iar valori moderat crescute pot fi gasite intr-un numar mare de afectiuni benigne sau maligne. Numai o valoare foarte crescuta este sugestiva pentru un cancer epitelial, in mod deosebit colorectal, gastric sau pancreatic. Dozarea antigenului carcinoembrionar este importanta pentru urmarirea postoperatorie a bolnalor care au prezentat valori serice crescute preoperator si la care s-a practicat o interventie chirurgicala cu intentie de radicalitate. La acesti bolna concentratia serica a antigenului rene spre normal in cea 4 saptamani,Iar persistenta concentratiilor crescute tradeaza o operatie paliativa. Reaparitia postoperator a concentratiilor ridicate de antigen inseamna recidiva. Ea precede cu cateva luni aparitia semnelor clinice si endoscopice de recidiva si ca atare poate pune indicatia unei reinterventii in timp util.
Determinarea sangerarilor oculte in materiile fecale nu poate fi considerata ca un mijloc de diagnostic deoarece reactia negativa nu exclude cancerul, iar cea pozitiva poate fi influentata de numerosi factori de eroare (majoritatea tumorilor dar si alte leziuni pot prezenta sangerari oculte). Aceasta investigatie isi pastreaza valoarea ca test screening pentru depistarea in masa a pacientilor cu "risc crescut\" de cancer digestiv. Cei cu rezultat pozitiv vor efectua examinarile clinice si paraclinice necesare confirmarii sau infirmarii cancerului.
Van Deen, in 1864, pune in edenta pentru prima data prezenta sangelui in scaun folosind ca indicator guma de guaiac. Metoda a fost modificata de Weber in 1893, iar termenul de "sangerare oculta\" in cancerul de tub digestiv a fost folosit de Boas in 1901. De-a lungul anilor acest test a suferit multiple modificari tehnice in scopul cresterii sensibilitatii si a reduce factorii care-l influenteaza. Schwartz si col. (1983) (31) introduc testul "Hoemo-quant\" care este mult mai specific decat metodele traditionale. Deoarece tehnic este relativ complex nu si-a gasit inca aplicabilitate in situatiile de screening.
Irigografia este metoda radiologica cea mai eficienta pentru diagnosticul cancerului de colon; usor de efectuat in orice serciu de radiologie si cu rezultate corecte in aproximativ 90% din cazuri. Tehnica cu dublu contrast este de preferat, rezultatele fiind superioare procedeului clasic.
Imaginile obisnuite in cancerul de colon sunt: lacuna, stenoza si stopul.
Lacuna corespunde unui proces proliferativ care nu intereseaza toata circumferinta colonului. Are contur neregulat, inomogen si uneori poate prezenta o ulceratie centrala; leziunea se situeaza pe un perete intestinal rigid. Diagnosticul diferential se face cU\'Un bolus fecal, polipi, compresii extrinseci, invaginatie intestinala, distorsiuni ale colonului peln etc.
Stenoza poate avea aspect inelar sau de cordon, intinzandu-se de obicei pe o distanta de 2-8 cm lungime; corespunde unui proces tumoral care intereseaza conturul colonului in intregime. Lumenul colonului adesea este excentric, neregulat, asemanat cu aspectul unui "cotor de mar\". Per ansamblu imaginea radiologica poate realiza aspectul "pantaIonului de golf. Stenoza canceroasa trebuie diferentiata de: tulburari motorii inrudite" class="alin2">spasmul intestinal, boala diverticulara, boala Crohn, stricturi ischemice, stricturi postira-diere, limfoame, tuberculoza, amoebiaza, sclerozele sistemice, torsiuni ale ciucurilor epiploici, polipi voluminosi, fecaloame, invaginatia intestinala, torsiuni de sigma sau ileon terminal.


Stopul caracterizeaza obstruarea completa a lumenului intestinal, radiologie prezentandu-se fie sub forma unui contur emisferic ce delimiteaza o tumoare vegetanta voluminoasa fie sub forma unui defileu ce se ingusteaza rapid si nu permite pro-gresiunea bariului. Aceste aspecte pot aparea si in absenta unor tulburari majore de tranzit daca leziunii i se adauga un factor spastic.
Tumorile voluminoase rareori nu sunt edentiate radiologie. Factori de eroare sunt: pregatirea necorespunzatoare a colonului si diverticuloza colica extinsa.
Frecvent radiologii au de rezolvat dilema: cand se poate face o irigografie dupa un examen bioptic (riscul peritonitei prin perforatie)?. Aceasta problema a fost transata de Hamed si colab. (1982) (24), Culp si Carlson (1984) (14) care au afirmat ca dupa o biopsie superficiala facuta cu endoscopul flexibil nu este necesara o perioada de asteptare, iar dupa o biopsie cu proctosigmoidoscopul 7 zile sunt suficiente.
Colonoscopia da posibilitatea investigarii zuale directe a intregului colon si a recoltarii de material pentru examenul histologic. Asocierea cu examenul radiologie ridica corectitudinea diagnosticului la 95-98%. Fiind mai greu de realizat decat examenul radiologie si cu riscuri crescute, colonoscopia este indicata in urmatoarele situatii:
- irigografie negativa la un pacient cu simptome caracteristice de cancer;
- boala diverticulara fara aspect tumoral la examenul radiologie;
- cand radiologul nu are experienta.
Care este atitudinea de urmat la un pacient cu simptome de cancer la care irigografia si colonoscopia sunt negative:
- repetarea examinarilor pe un colon foarte bine pregatit sau schimbarea examinatorului;
- daca si dupa a doua examinare rezultatele sunt negative se recomanda examinarea intregului tract intestinal, in particular intestinul subtire (boala Crohn);
- in final daca examinarile anterioare sunt negative se recomanda laparoscopia cu examenul endo-scopic concomitent.
Ecografia abdominala poate edentia tumoarea dar mai putin gradul ei de extensie, metastazele hepatice de peste un cm diametru, ascita carcino-matoasa. Folosita peroperator ne da informatii despre metastazele hepatice profunde, numarul lor si posibilitatea de ablatie chirurgicala.
Tomografia computerizata permite decelarea tumorii, a ganglionilor mariti de volum, a metastazelor hepatice mai mici de un cm cu posibilitatea biopsiei ghidate, a ascitei. in asociere cu substante de contrast deosebeste angiomul de metastaze.
Rezonanta magnetica superioara ecografiei si tomografiei computerizate; pretul de cost ridicat o face rar folosita, pune in edenta tumoarea si metastazele.
Radiografiile pulmonare, scheletice si scintigra-ma osoasa sunt utile pentru bilantul general stadial.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor