mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali
Cancerul de san
Index » Oncologie si hematologie » Cancerul de san
» Chimioterapia

Chimioterapia


Share



Spre deosebire de alte neoplasme epiteliale, cancerul de san raspunde la cati agenti citostatici, precum antraciclinele, agentii alchilanti, taxanii si antimeolitii. Combinatiile dintre aceste medicamente imbunatatesc oarecum ratele de raspuns, dar au un impact mic pe durata raspunsului sau pe supravietuire. Dupa cum s-a mentionat anterior, supravietuirea medie de la diagnosticul bolii metastatice pana la moarte este de aproximativ 2 ani. Alegerea uneia dintre combinatiile polichimioterapice depinde adesea de tipul chimioterapiei adjunte si de faptul ca aceasta a fost sau nu administrata. In timp ce pacientii tratati cu regimuri adjunte de ciclofosfamida, metotrexat si fluorouracil (regimuri CMF) pot sa aiba raspuns ulterior la aceeasi combinatie in contextul bolii metastatice, majoritatea oncologilor folosesc medicamente neintrebuintate anterior. Odata ce pacientul a raspuns favorabil dupa o combinatie de medicamente, este mai bine sa fie tratat cu un singur medicament. Data fiind toxicitatea majoritatii citostaticelor, folosirea unui singur medicament micsora toxicitatea, prin "crutarea\" pacientului de a fi supus la medicamente de mica loare. Din nefericire, nu se poate testa in situ sensibilitatea celulelor neoplazice la citostatic.
Cei mai multi oncologi folosesc fie o antraciclina, fie paclitaxel dupa esecul obtinut in regimul initial. Oricum, alegerea trebuie facuta in raport cu nevoile individuale.


CHIMIOTERAPIA CU DOZA MARE SI TRANSPLANTUL AUTOLOG DE

madu osoasa
Transtul autolog de madu osoasa, combinat cu o doza mare dintr-un singur agent citostatic, poate produce ameliorarea clinica chiar la pacientii tratati intensiv inainte. Oricum, asemenea raspunsuri sunt rareori durabile si e improbabil ca ele sa schimbe evolutia clinica pentru majoritatea pacientilor cu boala metastatica ansata. Totusi, dat fiind succesul acestor regimuri terapeutice in leucemia granulocitara cronica si boala Hodgkin, aceasta abordare a fost incercata la pacientii care aveau neoplasm de san intr-un stadiu prognostic defavorabil, dar a caror calitate generala a vietii era relativ putin afectata de boala. Acestia erau pacientii cu adenopatie axilara multipla la prima prezentare, pacientii aflati in stadiul III de boala si pacientii din stadiul IV care puteau fi considerati vindecati local (la care metodele chirurgicale sau radioterapia au determinat disparitia oricarui semn obiectiv de boala, dar care aveau aparent o singura metastaza) sau la care tratamentul sistemic conventional a indus o remisiune aproape completa. in SUA, au fost tratati astfel mai multe mii de pacienti, dar succesul acestui tip de tratament este dificil de apreciat, din cauza problemelor ridicate de area rezultatelor. Cu toate acestea, toxicitatea chimioterapiei cu doza mare a fost redusa prin folosirea ca adjunt a citokinelor si a antibiotico-profilaxiei, astfel incat aceste regimuri terapeutice sunt mai raspandite astazi. Unii oncologi cred chiar ca aceasta abordare ofera pacientilor un antaj semnificativ.
Neoplasmul de san in stadiul III In momentul diagnosticului, circa 10-25% dintre pacienti au asa-numitul cancer de san ansat local - sau stadiul III. Multi dintre acesti pacienti sunt operabili din punct de vedere tehnic, in timp ce altii, in special cei cu afectarea peretelui toracic, cei cu mastita carcinomatoasa sau cei cu adenopatie axilara giganta nu pot fi abordati initial chirurgical. Desi nici un studiu randomizat nu a dovedit eficacitatea chimioterapiei de inductie, aceasta metoda a devenit larg raspandita. Mai mult de 90% din pacientii care au cancer intr-un stadiu local ansat arata un raspuns cel putin partial la regimurile polichimioterapice care includ o antraciclina. Administrarea precoce a acestora reduce dimensiunile tumorii si face pacientul un candidat potrivit pentru chirurgie si/sau radioterapie. Acesti pacienti trebuie sa fie tratati in clinici speciale, in care sa se combine chirurgia, radioterapia si chimioterapia sistemica. Cele mai multe studii sugereaza ca acest tip de abordare produce o supravietuire pe termen lung libera de simptome la circa 30-50% din pacienti. Este dificil sa se faca atii directe intre studii diferite, din cauza diferentelor existente in selectia pacientilor si a regimurilor de medicamente.
Prevenirea cancerului de san Rolul hormonal in promorea cancerului de san a fost dezbatut anterior. Studiile pe rozatoare, privind hormon-dependenta cancerului de san, sugereaza faptul ca mediul endocrin are un impact semnificativ asupra riscului pe termen lung de cancer de san.
Deoarece tamoxifenul este eficient si relativ sigur, atat folosit singur, cat si ca adjunt, acest agent a fost incercat ca o masura preventi a cancerului de san. Femeile care au avut cancer la unul din sani au riscul de a dezvolta cancer si la celalalt san de 0,5% pe an. Cand se administreaza ca adjunt tamoxifenul la acesti pacienti, scade rata de aparitie a cancerului de san contralateral. in alte tesuturi ale organismului, tamoxifenul are efecte estrogen-like, care au un potential benefic. Acestea includ pastrarea densitatii osoase si reducerea pe termen lung a nivelurilor de colesterol. Oricum, tamoxifenul are un efect estrogen-like si pe uter, ceea ce creste riscul de cancer uterin. De aceea, tamoxifenul nu poate fi socotit in acest moment ca un agent sigur pentru a fi folosit in preventia cancerului de san; oricum, se afla in derulare studii mari pe aceasta tema. De curand, se afla in studiu folosirea antiestrogenicelor lipsite de efecte estrogen-like; acestea pot fi chiar mai eficiente decat tamoxifenul in preventia cancerului de san.
Cancerul de san noninziv Cancerul de san apare ca o serie de modificari ale celulelor epiteliale, care duc ulterior la un comportament din ce in ce mai malign al acestora. Cresterea folosirii mamografiei si a tehnicilor imbunatatite de diagnostic mamografic au dus la diagnosticarea din ce in ce mai frecventa a cancerului de san noninziv. Aceste leziuni se impart in 2 grupuri: carcinomul ductal in situ (DCIS) si carcinomul lobular in situ (neoplazia lobulara). Tratamentul ambelor entitati este controversat.

Carcinomul ductal in situ DCIS reprezinta proliferarea intraductala a celulelor epiteliale maligne ale tesutului mamar. Exista discordante morfopatologice majore in diferentierea DCIS de hiperplazia atipica. Cel putin o treime din cazurile de DCIS netratate progreseaza in 5 ani catre cancerul de san inziv, de aceea, aceste leziuni odata gasite, trebuie tratate. Multi ani, tratamentul standard a fost reprezentat de mastectomie. Totusi, deoarece tratamentul acestei conditii patologice prin lumpectomie si radioterapie ofera o supravietuire la fel de buna ca cea a cancerului de san inziv operat radical, pare paradoxala recomandarea unei terapii mai agresive pentru o boala "mai putin maligna\". Desi atat excizia larga, cat si excizia larga urmata de radioterapie se folosesc pentru DCIS in multe centre medicale, exista putine studii randomizate care sa fi at modurile diferite de tratament, de aceea, tratamentul optim a ramas neclar. intr-un asemenea studiu randomizat, combinarea exciziei largi cu radioterapia in caz de DCIS a dus la o reducere substantiala a ratei de recurenta locala, ativ cu excizia larga singura (cu margini negative, bineinteles). Pana in prezent, supravietuirea pare identica cu ambele metode. Din pacate, nici un studiu nu a at eficienta acestor metode cu mastectomia. Cate caracteristici prognostice pot ajuta la identificarea pacientilor aflati la un risc inalt de recurenta locala dupa lumpectomie singura sau insotita de radioterapie. Acestea includ boala extensi, rsta mai mica de 40 de ani si trasaturi citologice precum necroza, gradingul nuclear mic si subtipul de tumora cu comedoane rezultat din supraexpresia genei erbB2. Unele date sugereaza faptul ca excizia adecta - cu determinarea atenta a marginilor clare din punct de vedere patologic - se asociaza cu o rata mica a recurentei. Cand o astfel de tehnica chirurgicala se asociaza cu radioterapia, recurenta (de obicei in acelasi cdrant) apare cu o frecventa de sub 10%. Deoarece aproape jumatate din aceste recurente sunt inzive, aproape 5% se vor transforma in final in cancer de san inziv. O mortalitate asteptata rezonabila pentru acesti pacienti este de circa 1%, ceea ce aproximeaza rata mortalitatii pentru DCIS tratat prin mastectomie. Desi pana in prezent acest model de rationament nu s-a dovedit lid, e rezonabil sa se recomande acelor paciente care doresc mentinerea sanului si la care DCIS pare curabil local prin chirurgie, eluarea morfopatologica amanuntita a fragmentului, urmata de radioterapie. Actualmente se exploreaza rolul terapiei ulterioare cu tamoxifen in acest context. La pacientii cu DCIS localizat nu este necesara disectia adeno-patiei limfatice axilare. Alegerea tratamentului optim in cazul in care exista un oarecare grad de inzie ramane o problema controversata. Din cauza unei probabilitati semnificative (de 10-l5%) de atingere a ganglionilor axilari, chiar cand leziunea primara arata doar o inzie microscopica, este prudent sa se disece cel putin 1-2 ganglioni limfatici la toti pacientii cu un oarecare grad de inzie. Tratamentul este dictat de prezenta sau nu a diseminarii ganglionare.





Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor