Cancerul si tratamentul sau pot duce la o scadere suficient de mare a aportului de alimente pentru a determina pierdere in greutate si alterarea meolismului intermediar. Prevalenta acestei probleme este dificil de estimat, din cauza variatiilor in definirea casexiei canceroase, dar majoritatea pacientilor cu forme avansate de cancer pierd in greutate si
au apetit scazut. O varietate de factori tumorali (cum este bombesina sau hormonul adrenocorticotrop), precum si factori produsi de gazda (de exemplu, factorul de necroza tumorala, interleukinele 1 si 6, hormonul de crestere) contribuie la alterarea meolismului, silindu-se un cerc cios, in care caolismul proteic, intoleranta la glucoza si lipoliza nu pot fi oprite prin aportul caloric.
Problema evaluarii starii de
nutritie este controversata, ca si momentul si felul in care trebuie intervenit. Efortul de a face ca evaluarea sa fie cat mai obiectiva include folosirea unui index de preziune nutritionala bazat pe nivelul seric de albumina, grosimea pliului cutanat tricipital, nivelul de transferina si testarea hipersensibilitatii cutanate de tip intarziat. O abordare mai simpla este silirea pragului pentru interventia nutritionala la pierderea inexplicabila a peste 10% din greutatea corporala, un nivel al transferinei serice mai mic de 150 mg/dL si un nivel al albuminei serice mai mic de 3,4 g/dL.
Adoptarea unei astfel de decizii este importanta, deoarece se pare ca terapia anticanceroasa este mai toxica si mai putin eficienta in caz de malnutritie. Cu toate acestea, nu este clar daca interventia pe nutritional poate modifica evolutia naturala a bolii. Afara de cazul in care exista un proces patologic, care afecteaza functiile de absorbtie ale tractului gastrointestinal, se prefera alimentarea enterala, pe cale orala sau prin tub, caii parenterale de alimentare suplimentara. Cu toate acestea, riscurile asociate alimentarii prin intubare pot fi mai mari decat beneficiile. Megestrol acetatul, un agent progestativ, a fost recomandat pentru interventia farmacologica in vederea ameliorarii starii de nutritie. Cercetarile in acest domeniu ar putea furniza mai multe posibilitati in itor, pe masura ce mecanismele mediate de citokine sunt elucidate.
