Scopul tratamentului este limitarea complicatiilor. Pe prim stau malignitatea si infertilitatea, urmeaza torsiunea, trauma, aspectele psihologice. Nu trebuie uitata asocierea frecventa cu
hernia (10).
Tratament hormonal
Gonadotropina corionica umana (GCU) si lutei-nizing hormone-releasing hormone (LHRH) pot fi utilizati individual ori combinat. GCU actioneaza pe celulele Leydig in timp ce LHRH actioneaza prin intermediul pituitarei. Hormonii nu vor fi administrati la pacientii cu hernii evidente (indicatie operatorie absoluta) sau la cei cu testicul ectopic (ilogic).
GCU se administreaza i.m., doza depinzand de greutatea corporala: 1000 unitati internationale (U.l.) pe saptamana la un copil sub 10 kg, 1500 U.l. pe saptamana pentru cei intre 10-20 kg, si 2500 U.l. pe saptamana pentru pacienti cu greutate peste 20 kg. Terapia dureaza 4 saptamani consecutive.
LHRH poate fi administrat ca injectie i.m./s.c. ori ca
spray nasal (rate de succes intre 10-l5%).
Succesul terapiei hormonale este apreciat in jur de 14%, pentru testicul necoborat unilateral, si virtual 100% pentru testiculul retractil.
Tratament chirurgical
Se practica intre 9 si 18 luni rsta. Dupa 9 luni nu se mai produce coborarea spontana. Temperatura intraabdominala crescuta poate degrada celulele germinale (a nu se amana prea mult interventia). Deoarece la rsta mica nu exista constientizarea sexului, este antajos si din punct de vedere psihologic practicarea operatiei la aceasta rsta (3, 4, 9).
Operatia. Incizie (circa 3 cm) in pliu cutanat in regiunea inghinala (3, 7). Identificarea testiculului suprafascial daca este cazul. Incizia aponevrozei oblicului extern. Se sectioneaza gubemaculul si aderentele fibroase la peretii canalului inghinal (orhi-dofuniculoliza). Mobilizarea testiculului si cordonului spermatic. Disectia sacului herniar. Ligatura transfi-xianta a sacului la nivelul orificiului inghinal profund. Daca cordonul este scurt se continua disecti selor spermatice inalt rertroperitoneal (ductus deferens nu este niciodata prea scurt pentru coborare). Pentru a se mai castiga circa 0,5-l cm lungime se pot trece testiculul si cordonul pe sub ansa selor epigastrice (7). Urmeaza tunelizarea inghino-scrotala si construirea pungii scrotale. Se coboara testiculul in scrot. De obicei fixarea nu este necesara.
Testiculul abdominal fi la inceput localizat laparoscopic si apoi coborat fie prin interventie laparoscopica, fie prin combinarea laparoscopiei cu incizie inghinala standard (un timp sau doi timp) (6). in absenta lapaoscopiei se face explorarea abdominala prin laparotomie Pfannenstiel combinata cu incizie inghinala (eventual medializata) pentru coborare. Sunt servicii in care in prezenta unui testicul contralateral normal, testiculul abdominal calitativ redus (hipotrof) se extirpa chiar la copilul mic. O indicatie general acceptata a orhiec-tomiei testiculului nepalpabil este rsta pacientului peste 10 ani, in prezenta testiculului contralateral normal. in aceste cazuri sansa testiculului necoborat de a contribui la
fertilitate este minimala, in timp ce riscul malignizarii este crescut. Ca atare orhiectomia este justificata (3).
Terapia hormonala dupa chirurgie
Este deocamdata in stadiu experimental. Principiul acestui management este supozitia ca testiculul criptorhid nu functiona normal chiar dupa coborare chirurgicala corecta. in consecinta o cura de stimulare de 6 luni cu LHRH ar fi recomandata (3).
