mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Hipertensiunea intracraniana
Index » Neurochirurgie » Hipertensiunea intracraniana
» Evolutie sl complicatii

Evolutie sl complicatii







in faza initiala de instalare a sindromului de HIC, faza compensata, marirea de lum a continutului neurocraniului poate fi atenuata printr-o actiune hemodinamica (evacuarea rezerarelor ve-noase intracraniene). Aceasta faza este de durata variabila in functie de elutia procesului expansiv. Cea de-a doua faza a sindromului de HIC este caracterizata prin depasirea capacitatii de compensare, trecandu-se treptat in faza decompensata.
Datorita cercului vicios creat (proces expansiv intracranian - presiune asupra vaselor cerebrale -ischemie cerebrala - anoxie - modificari de permeabilitate - edem cerebral - cresterea lumului masei cerebrale etc), pot aparea complicatii circulatorii si mecanice.
Complicatiile circulatorii sunt de natura ischemica, consecinta a cresterii presiunii intracraniene ce devine superioara presiunii din vasele cerebrale. Efectele asupra debitului sangvin cerebral apar atunci cand presiunea intracraniana depaseste 450 mmH20. Presiunea arteriala sistemica se mareste si mentine un debit circulator apropiat de cel functional, conform fenomenului descris de Cushing (1902) (4) (. 3). Odata cu depasirea acestui mecanism compensator apar fenomene de ischemie cerebrala, care sunt o complicatie a sindromului de HIC, dar care in continuare, iau parte la fiziopato-logia cercului vicios al HIC decompensate.



Complicatiile mecanice sunt reprezentate prin sindroamele de angajare, denumite conuri de presiune sau hernii cerebrale. Acestea rezulta din presiunea ridicata, neuniform exercitata asupra paren-chimului cerebral, de catre un proces expansiv intracranian in conditiile unui continator craniodural inextensibil. Procesul expansiv, alaturi de edemul cerebral, realizeaza o marire a lumului parenchi-mului cerebral, se creeaza o presiune intracraniana crescuta, in care conditii substanta cerebrala utilizeaza orice spatiu durai (spatiul creat de fanta Bichat, marginea inferioara a coasei creierului) sau osos (gaura occipitala) spre a expansiona. Segmentele hemiate intr-o sbna ocupata de alte formatiuni nerase dezlta asupra acestora conuri de presiune cu repercusiuni deosebit de grave.In prima faza a sindromulului de HIC (faza compensata), cresterea presiunii datorata unui proces expansiv nu determina tulburari deosebite intrucat exista spatii de rezerva (spatiile subarahnoi-diene, cisterne, ventriculi) suficiente pentru compensare. De altfel, are loc si o accentuare a resorbtiei compensatorii a LCR.In faza a doua, odata cu cresterea presiunii intracraniene, spatiile de rezerva ale unei emisfere nu sunt suficiente. Se apeleaza la spatiile de rezerva ale emisferei vecine, cu producere de deplasari laterale pe sub coasa.In faza a treia, spatiul supratentorial sau sub-tentorial nefiind suficient pentru presiunea dezltata de procesul expansiv, se produc angajarile cerebrale prin orificiile durale si osoase naturale. Aceste aspecte intalnite in cursul elutiei unei tumori cerebrale sunt valabile in cazul tuturor proceselor expansive intracraniene. Cand procesul expansiv se dezlta lent generand o tensiune intracraniana treptata, posibilitatile de compensare sunt mai bune si producerea conurilor de presiune este mai rara.


Aparitia herniilor cerebrale are la baza ruperea echilibrului tensional intracranian precar, substanta cerebrala expansionand in spatiile cu minima rezistenta, in urma unei manevre medicale (punctie lombara), a unor eforturi fizice sau spontan. loul clinic al herniilor cerebrale este dominat de fenomene intense de HIC, alaturi de cele de suferinta a formatiunilor nerase si vegetative ale liniei mediane a SNC. Mentinerea si agravarea acestor fenomene clinice duce irecabil spre exitus.
Din punct de vedere anatomic, herniile cerebrale pot fi: supratentoriale si subtentoriale. Grupa herniilor supratentoriale cuprinde: herniile temporale, herniile portiunii posterioare a lobului orbitar, hernia circumlutiunii pericaloase, hernia splenic-sului corpului calos (. 4). Grupa herniilor subtentoriale cuprinde: herniile amigdalelor cerebeloase, hernia de culmen cerebelos si hernia transtento-riala a trunchiului cerebral (. 5).




Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor