mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli ereditare ale tesutului conjunctiv
Index » Endocrinologie si metabolism » Boli ereditare ale tesutului conjunctiv
» Sindromul marfan

Sindromul marfan


Share





Sindromul Marfan (SM) sever este caracterizat printr-o triada de caracteristici: (1) extremitati lungi, subtiri, frecvent asociate cu alte modificari scheletaice; (2) vedere redusa ca rezultat al dislocarii cristalinului (ectopia cristalinului) si (3) anevrism aortic care incepe in mod tipic la baza aortei. Formele mai usoare ale bolii, in mod particular cele numai cu modificari scheletice, sunt dificil de clasificat.
Clasificare Forma severa este de obicei datorata unei mutatii intr-o singura alela a genei fibrilinei (FBN1). in acelasi timp, SM trebuie distins de sindroamele asociate: (1) homocis-tinuria care determina frecvent ectopia cristalinului si unele dintre aceleasi modificari scheletale similare SM; (2) arahno-dactilia congenitala, cu contractura care determina modificari scheletale similare, dar nici una din celelalte trasaturi ale SM si care este determinata de mutatiile in gena legata de fibrilina (FBN2); (3) ectopia familiala a cristalinului neasociata cu celelalte trasaturi ale SM; (4) anevrismul aortic familial care rezulta dintr-o boala autosomal dominanta mai comuna neasociata cu alte trasaturi ale SM, tipului IV de SED sau altor boli cunoscute ale tesutului conjunctiv.


Incidenta si transmiterea SM are o incidenta de aproximativ 1 la 10.000 in majoritatea grupurilor sociale si etnice. Boala este mostenita ca o trasatura autosomal dominanta, dar cel putin un sfert din pacienti nu au un parinte afectat si boala lor este datorata probabil unor mutatii noi.
Modificari scheletice Pacientii sunt de obicei inalti ativ cu alti membri ai aceleasi familii si au membrele lungi. Raportul dintre segmentul superior (din varful capului pana la ramura pubica) si segmentul inferior (din varful pubisului pana la podea) este de obicei cu 2 deatii standard sub media pentru varsta, rasa si sex. Degetele si mainile sunt lungi si subtiri si au aspect de paianjen (arahnodactilie). Multi pacienti au deformari severe ale pieptului ce includ: escavatie (pectus excavatum), proeminenta (pectus carinatum) sau asimetrie. Scolioza este de obicei insotita de cifoza. Sunt frecvente palatul inalt arcuit si bolta inalta a piciorului sau picior plat. Putini pacienti au hipermobilitate articulara similara celei din SED forma usoara, iar mobilitatea articulatiilor este de obicei normala.
Modificari cardiovasculare Anomaliile cardiovasculare sunt sursa majora a morbiditatii si mortalitatii. Prolapsul de valva mitrala se dezvolta timpuriu in ata si in aproximativ o patrime de cazuri progreseaza spre insuficienta de valva mitrala cu severitate crescuta datorita redundantei cuspizilor, intinderii cordajelor tendinoase si dilatarii inelului valvular. Dilatarea butonului aortei si sinusurilor Valsalva poate fi detectata prin ecocardiografie in utero. Rata dilatarii este imprezibila, dar dilatarea poate determina regurgitatia aortica, disectia aortei si ruptura. Dilatarea este probabil accelerata de stresul fizic si emotional si de graditate.
Modificari oculare Dislocarea cristalinului poate fi edentiata, dar diagnosticul necesita dilatare pupilara si examinarea cu o lampa cu fanta. Deplasarea nu este de obicei progresiva, dar poate contribui la formarea cataractei. Globul ocular este frecvent alungit, multi pacienti fiind miopi si altii dezvoltand desprinderea retinei. Putini pacienti au degenerare structurala si lacrimi retinale; cei mai multi au vedere adecvata.
Modificari asociate Pot sa apara vergeturi pe umeri si fese; altfel, pielea este normala. Un numar de pacienti dezvolta pneumotorax spontan. Sunt frecvente herniile inghinale si incizionale. Dilatarea marcata a sacului durai este observata frecvent in explorarea TC, dar clinic este de obicei asimptomatica. in mod caracteristic, pacientii sunt slabi, cu grasime subcutanata redusa, dar adultii pot dezvolta acumulare centripeta de grasime.
Defecte moleculare Cei mai multi pacienti cu trasaturi clasice de SM sunt heterozigoti pentru mutatiile in gena pentru fibrilina de pe cromozomul 15, o glicoproteina de 350 kDa, care este o componenta majora a microfibrilelor asociate elastinei. Aceste microfibrile sunt abundente in vasele de sange mari si in ligamentele suspensoare ale cristalinului. Aproximativ o treime din mutatii determina terminarea prematura a translatiei si cele mai multe din cele ramase determina substitutia unui singur aminoacid in domeniile factorului de crestere epidermala-like al moleculei ce poate fi implicata in legarea calciului. Functia fibrilinei nu a fost definita, dar datele sugereaza ca autoasamblarile fibrilinei intr-o structura fibrilara si ca proprietatile de suprafata si conformatia intregii molecule sunt critice pentru asamblarea normala. De aceea, consecintele functionale ale mutatiilor care schimba secventa de aminoacizi a fibrilinei pot fi similare cu efectele mutatiilor care schimba conformatia colagenului fibrilar ( urile 348-2, 348-4, 348-6 si 348-7). Studiile de AND linkat indica faptul ca gena ce determina ectopia familiala a cristalinului fara alte semne de SM este de asemenea localizata pe cromozomul 15, dar este neclar daca gena este identica cu FBN1. Cateva familii cu sindrom Marfan caracterizat prin arahnodactilie congenitala cu contractura demonstreaza legatura unei alte gene de fibrilina localizata pe cromozomul 5 (FBN2). O a treia gena a fibrilinei (FBN3) este prezenta pe cromozomul 17, dar nici un defect nu a fost inca asociat genei. De asemenea, doi pacienti cu forme atipice de sindrom Marfan au deficiente in lanturile proa2 (I) ale tipurilor I de procolagen.


Diagnostic Diagnosticul este usor de silit daca pacientii si alti membri ai familiei au: cristalin dislocat, dilatare aortica si extremitati lungi si subtiri impreuna cu cifoscolioza sau alte deformari ale pieptului. Diagnosticul este frecvent pus daca ectopia cristalinului si un anevrism al aortei ascendente apar in absenta unui habitus Marfan sau a unui istoric familial pozitiv. Toti pacientii la care diagnosticul este suspectat ar trebui sa fie examinati cu o lampa cu fanta si sa faca o ecocardiograma. De asemenea, homocistinuria ( elul 348 -3) ar trebui exclusa printr-un test negativ cu cianid-nitroprusid pentru disulfiti in urina. Putini pacienti cu tipurile I, II, si III de SED au ectopia cristalinului, dar fara habitus Marfan; in loc de acesta, au modificari caracteristice ale pielii care nu sunt prezente in SM. Pacientii cu anevrism aortic familial tind sa dezvolte anevrism la baza aortei abdominale. Localizarea anevrismului este totusi variabila si incidenta inalta a anevrismului aortic (1 la 100) face dificil diagnosticul diferential, mai ales daca si alte trasaturi ale SM sunt clar prezente. Cateva familii cu anevrism aortic familial prezinta mutatii in gena pentru tipul III de procolagen ( ura 348-6).


TRATAMENT

Nu exista un tratament silit, dar unii clinicieni recomanda folosirea propranololului sau a altor agenti beta-blocanti adrenergici pentru a intarzia sau preveni dilatia aortica. Corectarea chirurgicala a aortei, valvei aortice si valvei mitrale a fost de succes la unii pacienti si toti pacientii ar trebui urmariti cu grija prin ecocardiografie si alte tehnici de evaluare a modificarilor cardiovasculare. Pacientii ar trebui sfatuiti sa ete eforturile fizice sau stresurile emotionale severe si graditatea.
Scolioza tinde sa fie progresiva si ar trebui tratata prin fixare mecanica si terapie fizica daca este mai mare de 20 de grade sau prin interventie chirurgicala daca aceasta progreseaza mai mult de 45 de grade. Estrogenul a fost incercat la fetele cu scolioza, dar rezultatele sunt neconcludente. Cristalinul dislocat necesita rar interventie chirurgicala, dar pacientii ar trebui urmariti indeaproape pentru desprinderea retinei. Pyeritz a rezumat protocoalele utile pentru tratamentul pacientilor.
Testele diagnostice bazate pe detectarea deficientelor fibrilinei in fibroblastii cultivati din piele sau analizele ADN ale genei pot fi disponibile in itorul apropiat.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Endocrinologie si metabolism:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai