TRATAMENT
Restrictia ingestiei de lichide la 800-l000 ml/zi este esentiala. Deoarece aceasta ingestie hidrica este aproape intotdeauna depasita de excretia urinara plus pierderea insensibila de lichide, o balanta lichidiana negativa asigura o reducere zilnica progresiva a greutatii, o crestere treptata a concentratiei serice a sodiuiui si a osmolaritatii si ameliorarea simptomelor. Este utila verificarea eficacitatii restrictiei aportului lichidian prin urmarirea zilnica a modificarii
greutatii si a concentratiei sodiuiui, pana cand acesta depaseste in ser 135 mmol/1.
Restrictia lichidiana trebuie continuata pentru mentinerea unei natremii normale pana cand cauza de SIADH va fi inlaturata. In plus fata de restrictia hidrica, la pacientii cu confuzie severa, convulsii sau coma, trebuie administrate 200-300 ml solutie de clorura de sodiu 3% sau 5% intravenos, timp de 3-4 ore. Concentratia de sodiu nu trebuie crescuta prea rapid, pentru a nu se produce mielinoliza pontina. Atata timp cat se utilizeaza restrictia lichidiana, nu va rezulta
insuficienta cardiaca congestiva, insa pentru mai multa siguranta se poate administra simultan furosemid intravenos.
Identificarea si corectarea cauzei de SIADH trebuie realizate cat mai curand posibil. Trebuie oprita administrarea medicamentelor ce determina retentie lichidiana. Se vor trata adecvat hipotiroidismul,
tuberculoza si alte infectii pulmonare, meningeale sau ale SNC, daca sunt prezente. Cand sursa eliberarii autonome de AVP si a SIADH este o
tumora maligna, interventia chirurgicala, radioterapia si/sau chimioterapia sunt adeseori benefice simptomatic, chiar daca neoplasmul nu poate fi ndecat.
Antagonizarea eliberarii sau actiunii AVP este rar eficienta. Desi fenitoina inhiba eliberarea AVP, ea este rar eficienta in SIADH. Medicamentele care blocheaza efectele AVP asupra tubilor renali pot fi uneori utile. Demeclociclina este cel mai puternic inhibitor al actiunii AVP, disponibil pentru administrare cronica in doze de 900-l200 mg/zi. Pacientii care primesc demeclociclina trebuie urmariti atent pentru edentierea insuficientei renale, suprainfectiilor bacteriene sau a pierderilor lichidiene excesive. Sarurile de litiu interfera cu actiunea AVP de reabsorbtie tubulara a apei si pot determina poliurie prin acest mecanism. Din pacate, litiul are efecte adverse severe la pacientii cu hiponatremie, din acest motiv nefiind recomandat pentru tratamentul SIADH.
Prognostic Prognosticul SIADH depinde de etiologia sa. SIADH indus medicamentos este corectat rapid si complet prin oprirea administrarii agentului implicat. in mod similar, tratarea eficienta a infectiilor pulmonare sau ale SNC poate determina imbunatatirea sau eventual ndecarea SIADH. Desi SIADH produs de carcinomul pulmonar cu celule mici sau de alte
tumori maligne poate fi deseori controlat printr-o restrictie lichidiana stricta, prognosticul la acesti pacienti este determinat de afectiunea maligna de baza.
