Probabil ca in niciun domeniu al medicinei, in ultimii ani, nu s-a produs o asemenea schimbare radicala, legata de teoria aparitiei unei boli, asa cum s-a produs in cazul ulcerului gastro-duodenal. Stim astazi ca cea mai comuna cauza a ulcerului sau factorul care il exacerbeaza in mod deosebii este infectia cu o bacterie numita Helicobacter pylori. Aceasta produce peste 80% dintre ulcerele gastrice si peste 95% dintre ulcerele duodenale.
Cuprins:
Ce este ulcerul peptic? |
sus  |
Este forma cea mai comună a ulcerului gastro-duodenal. Stomacul, intestinul şi glandele digestive produc acid clorhidric şi o serie de enzime. Pe de altă parte însă, stomacul este capabil să se autoprotejeze. Ulcerul apare atunci când între sucurile digestive, care au rol în digestia alimentelor, şi factorii care protejează peretele stomacului sau al duodenului (prima parte a intestinului subţire, care continuă stomacul) intervine un dezechilibru. Helicobacter pyiori aderă de faţa internă a stomacului şi produce o serie de substanţe care distrug celulele. Rezultatul acţiunii este o inflamaţie care poate evolua spre ulceraţie. Prin urmare, ulcerul peptic este o rană pe faţa interioară a peretelui digestiv, care poate avea, în diametru, de la câţiva milimetri până la câţiva centimetri. De obicei, ulcerul duodenal este de trei ori mai frecvent decât ulcerul gastric. Mulţi dintre cei infectaţi rămân fără simptome toată viaţa. Doar o persoană din şase dezvoltă ulcer peptic şi un număr foarte mic va face cancer gastric.
Ce rol au medicamentele antilnflamatoare nesteroidice în producerea ulcerului?
Aceste medicamente, de tipul diclofenacului, indometacinului, ibuprofenului, aspirinei etc, reprezintă a doua cauză în producerea ulcerului. Luate mult timp, ele determină la nivelul stomacului contracţia şi inflamaţia acestuia, prin producerea în exces a unor substanţe numite prostaglandine. Un studiu recent a demonstrat o incidenţă de 1-2% a ulcerului simptomatic la cei care au luat cel puţin şase luni un asemenea medicament. La cei sănătoşi, administrarea pe termen scurt nu pare să producă efecte nedorite. La ulceraşi însă, creşte riscul sângerării la nivelul stomacului. Peste 50% dintre cei care se prezintă Ia medic pentru sângerare gastrică au luat antiinflamatoare în scop analgetic.
Care sunt simptomele ulcerului? |
sus |
Aceste semne şi simptome se suprapun într-o mare măsură celor întâlnite în gastrite.
■ Senzaţia de arsură sau de durere care roade, situată la nivelul părţii superioare a abdomenului, mai accentuată când stomacul este gol. Durerea poate dura minute sau chiar ore. Ea apare mai ales primăvara şi toamna.
■ Durerea se accentuează după consumul de alcool sau după alimente condimentate, bogate în grăsimi sau în fibre.
■ Uneori pot apărea: balonare, greţuri sau chiar vărsături, râgâială excesivă, indigestii, pierdere în greutate, scaune închise la culoare, senzaţia de saţietate după consumul unor cantităţi mici de alimente.
■ Apariţia bruscă a unor simptome, cum ar fi durerea abdominală severă, vărsături cu sânge, de aspectul zaţului de cafea, sau scaune negre, indică o complicaţie care poate fi ori perforaţia ulcerului, ori sângerarea acestuia. în asemenea circumstanţe, prezentaţi-vă de urgenţă la spital (nu la medicul de familie!). ■ Alte două complicaţii redutabile ale ulcerului sunt stenoza (care apare la un ulcer vechi, ce a evoluat în timp şi a strâmtorat lumenul stomacului) şi malignizarea (transformarea canceroasă a unui ulcer situat, de obicei, la nivelul stomacului). Ambele situaţii necesită rezolvare chirurgicală.
Diagnosticul bolii ulceroase
Infecţia cu Helicobacter pylori se poate identifica uşor printr-un test făcut din sânge sau din biopsia mucoasei stomacului. Evidenţierea ulcerului se face prin examinare endoscopică şi, mai rar astăzi, prin examinare radiologicâ cu bariu. Din orice zonă ulceroasă depistată se recoltează un mic fragment (biopsie) care ulterior se examinează microscopic.
Care este tratamentul ulcerului peptic? |
sus |
Este destul de dificil a trata Helicobacter pylori. Terapia cu două antibiotice combinate (claritromicină cu metronidazol sau amoxicilină), administrate împreună cu un preparat pe bază de bismut (De-Nol) sau un inhibitor al pompei protonice (Omeprazol) timp de zece-paisprezece zile, asigură o rată de vindecare de până la 90%. Din păcate, există însă şi rezistenţă la antibiotice, precum şi recăderi.
In situaţia în care există o complicaţie severă (perforaţie, sângerare), tratamentul este mult mai complex şi se face în condiţii de internare la spital. Perforaţia este o urgenţă chirurgicală, care impune operaţia în cel mai scurt timp.
In cazul ulcerului apărut după consumul de antiinflamatoare nesteroidice, primul pas este întreruperea tratamentului. Apoi se continuă cu medicamente care inhibă secreţia gastrică: omeprazol, de preferinţă, sau blocanţi de H2: cimetidină, famotidină etc.
Regimul alimentar are o importanţă covârşitoare.
Recomandări generale
■ Evitaţi aspirina şi antiinflamatoarele nesteroidice (îndeosebi ibuprofenul). Nu le consumaţi decât dacă este absolut necesar, iar atunci, numai după ce mâncaţi.
■ Dacă v-aţi depistat infecţia cu Helicobacter pylori, începeţi tratamentul cu antibiotice, iar la 3-4 săptămâni de la sfârşitul curei, repetaţi testul.
■ Evitaţi alimentele bogate în grăsimi sau cele foarte condimentate, mai ales atunci când ulcerul este într-o perioadă activă.
■ Nu luaţi preparate cu fier pentru a vă corecta anemia, fără să aveţi acordul medicului.
■ Protejaţi-vă de stresul excesiv.
■ Beţi multă apă, pentru a vă dilua secreţiile gastrice.
■ Evitaţi să beţi prea mult lapte! Chiar dacă, pentru scurt timp, reduce aciditatea stomacului, ulterior acesta va secreta mai mult acid.
■ Nu consumaţi alcool şi nu fumaţi.
Rolul dietei în ulcerul gastric şi duodenal |
sus |
Regimul dietetic în această boală are o importanţă deosebită. Trebuie diferenţiat însă regimul recomandat în faza de criză a bolii ulceroase de cel administrat în perioada de linişte a ulcerului.
Criza ulceroasă poate fi precipitată de mesele neregulate, abundente, luate în condiţii de tensiune nervoasă, de consumul de alcool, cafea, condimente sau de prânzuri bogate în grăsimi prăjite, în asemenea situaţie de acutizare a ulcerului, dieta trebuie să elimine sau să reducă alimentele cu volum crescut şi cu structură chimică inadecvată, pentru a evita stimularea suplimentară a secreţiei gastrice şi iritarea mucoasei gastrice (supe de carne sau de oase, grăsimi prăjite, rântaşuri, condimente, alcool). De asemenea, vor fi evitate alimentele prea calde sau prea reci.
în criza dureroasă se vor alege alimente cu o capacitate cât mai mare de neutralizare. Până nu de mult, se recomanda consumarea laptelui dulce din două în două ore ziua şi din patru în patru ore noaptea, pentru că neutralizarea produsă de acesta ţine cam o oră.
Pe măsură ce durerile cedau, se introduceau supe strecurate cu orez, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, piure de legume, brânză de vaci.
Astăzi însă efectul benefic al laptelui în criza ulceroasă este contestat şi dietele lactate nu se mai folosesc şi se consideră că pot chiar înrăutăţi boala. Chiar dacă la început produce neutralizarea dorită a acidului din stomac, se pare că ulterior se produce o secreţie mult crescută de acid, prin anumite mecanisme hormonale. La fel şi mesele dese, care, prin prezenţa alimentelor în stomac, stimulează secreţia gastrică, vor avea efectul nedorit de stimulare a acidităţii.
Oricum, dieta în perioada acută rămâne una de cruţare. Ea se va continua în primele două-trei săptămâni cu supă din cereale sau de zarzavat, pâine uscată (nu prăjită), cartofi (piure sau copţi), paste făinoase, preparate din aluat fiert, compot.
Varza şi alte câteva legume verzi conţin un factor antiulceros,
numit "vitamina U", care favorizează vindecarea eroziunilor
mucoasei gastrice sau duodenale. Folosirea sucului de varză se
pare că grăbeşte vindecarea ulcerului. Pentru o asemenea cură,
varza va fi stoarsă proaspătă, deci nefiartă, pentru a nu-i distruge
factorii activi. Se poate combina în raport de 3/1 cu suc de ţelină la
cei care nu suportă varza singură. Şi ţelina conţine acelaşi factor
protectiv. Pentru un litru de suc sunt necesare 2,5 kg de varză
proaspătă, verde. Varza murată sau ţinută la temperatura camerei,
ca şi sucul de altfel, în două-trei zile îşi pierde calitatea. Păstrat la
frigider, sucul îşi menţine calitatea trei săptămâni. El va fi consumat
câte 200 ml de patru-cinci ori pe zi. La începutul tratamentului pot
apărea balonări, dureri abdominale, constipaţie, dar după trei-cinci
zile de tratament, de obicei aceste tulburări dispar. Dacă persistă,
se poate întrerupe o zi tratamentul, apoi se încearcă reluarea lui.
Un efect alcalin, deci benefic, asupra activităţii gastrice au şi cartofii, care pot neutraliza aciditatea gastrică, având în plus şi un conţinut bogat în vitamina C.
Migdalele uscate, dulci, bine mestecate, reduc aciditatea sucului gastric, scăzând producerea de acid. La fel şi măslinele coapte (nu şi cele conservate în oţet), care pot fi folosite în cantitate de patru-şase la o masă.
Este de remarcat asocierea dintre prezenţa ulcerului şi hipogli-cemie (scăderea nivelului zahărului în sânge) şi de aceea, la bolnavii diabetici mai ales, care folosesc medicamente hipoglicemiante, echilibrul trebuie să fie menţinut constant. Pe de altă parte, şi aportul crescut de zahăr (sub diferite forme) poate stimula creşterea secreţiei gastrice de acid cu până la 20%.
în perioada de linişte a ulcerului, bolnavul poate consuma ceai, brânză de vaci, fulgi de ovăz, orez, fidea, tăieţei, gris, spaghete, ouă fierte moi, pâine (dar nu proaspătă, ci veche de o zi), supe mucilaginoase, de cartofi, de legume, prăjituri de casă, biscuiţi. Dintre legume, sunt indicate: conopida, cartofii, dovleceii, morcovii sub formă de piure, sote, fierturi, sufleuri, budinci.
Se vor evita prăjelile şi rântaşurile. Sunt contraindicate zarzavaturile crude, tari (castraveţii, ridichile, gogoşarii), maioneza, ouăle tari, murăturile şi condimentele. Cafeaua şi băuturile cu conţinut de cafeina stimulează secreţia gastrică şi nu trebuie folosite.
Ce este ulcerul peptic?
