Instigatiile in derea obiectivarii metastazelor la distanta sunt practicate de multi chirurgi, datorita numarului mare de bolnavi ce prezinta in momentul silirii diagnosticului determinari secundare. Studii recente subliniaza inconsistenta acestui demers la pacientii asimptomatici sau in stadii incipiente de boala (White 1982).
Tomografia computerizata toracica se efectueaza de rutina la bolnavul cu CBP. Este absolut necesar ca examinarea sa cuprinda si abdomenul superior (ficat, suprarenale), deoarece creste posibilitatea identificarii unei metastaze oculte la acest nil (1-6% din cazuri). Trebuie tinut cont ca o largire a suprarenalei de sub 2 cm sugereaza o
tumora benigna, pe cand o largire peste 3 cm este frecnt maligna.
Tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara au inlocuit studiile clasice radioizo-topice ale creierului in depistarea unei metastaze la acest nil. Majoritatea autorilor considera ca examinarea trebuie facuta numai la pacientii simptomatici, iar la pacientii fara simptome de afectare cerebrala trebuie rezervata adenocarcinoamelor si stadiului N2 de evolutie (Tarr 1984, Salbeck 1990).
Scintigrafia osoasa este pozitiva doar la 4% din pacientii cu NSCLC fara simptome de afectare osoasa. Este fals-pozitiva intr-un numar mare de cazuri la batranii cu CBP. Este indicata la pacientii cu dureri osoase persistente, dar la care radiografia regiunii osoase respecti nu este concludenta.
