La baza majoritatii calculilor renali intalniti la pacientii din emisfera vestica stau sarurile de calciu, acid uric, cistina si strut (MgNH4PO4). Calculii cu oxalat de calciu si fosfat de calciu alcatuiesc impreuna 75-85% din total (elul 279-l) si pot fi micsti in unele cazuri. Fosfatul de calciu din compozitia pietrelor este de obicei hidroxiapatita [Cas(PO4)3OH] sau, mai rar, brushitul (CaHPCyH2O).
Litiaza calcica este mai frecventa la barbati; varsta medie de aparitie este deceniul al treilea. Aproximativ 60% din persoanele cu un singur calcul calcic vor prezenta in urmatorii 10 ani si altii, intervalele intre formarea lor scurtandu-se sau ramanand constante. Rata medie a aparitiei unei noi formatiuni litiazice la pacientii care au avut anterior o asemenea afectiune este de 2-3 ani. Litiaza calcica este frecvent familiala.
In urina, cristalele de oxalat de calciu monohidrat (whewellite) au de obicei forma ovala, biconcava, asemanatoare cu hematiile, insa pot aparea si forme mai mari, cu aspect "de haltera\". in lumina polarizata cristalele apar luminoase pe un fond intunecat, cu o intensitate dependenta de orientare, aceasta proprietate fiind cunoscuta drept birefringenta. Cristalele de oxalat de calciu dihidrat (wheddellit) sunt bipiramidale si slab birefrin-gente. Cristalele de apatita nu sunt birefringente si sunt amorfe deoarece sunt prea mici pentru a putea fi zualizate prin microscopia optica. Brushitul produce cristale alungite, in forma de bara (inguste, lungi, rectangulare).
Litiaza urica ( elul 279-l) este radiotransparenta si este, de asemenea, mai frecventa la barbati. Jumatate dintre pacientii cu
litiaza urica au guta, afectiunea fiind de obicei familiala, indiferent daca
guta este prezenta sau nu. In urina, cristalele de acid uric apar de culoare rosu-portocalie deoarece ele absorb un pigment - uricina. Acidul uric anhidru formeaza cristale mici care apar amorfe la microscopie. Ele nu pot fi diferentiate de cristalele de apatita decat prin birefringenta lor. Acidul uric dihidrat are tendinta de a forma cristale in forma de lacrima, precum si cristale plate, patrate; ambele sunt puternic birefringente. Nisipul format din acid uric apare ca o pulbere rosiatica, pietrele fiind uneori rosii sau portocalii.
Litiaza cistinica este putin frecventa ( elul 279-l), calculii sunt de culoare galbena si stralucitori; opacitatea radiologica se datoreaza continutului de sulf. Cristalele
urinare de cistina sunt plate si hexagonale.
Litiaza de strut (MgNH4PO4) este frecventa ( elul 279-l) si potential periculoasa. Apare de obicei la femei care necesita catetereze cale cronice din cauza infectiilor de tract urinar cu bacterii producatoare de ureaza, de obicei Proteus. Calculii pot atinge dimensiuni mari, umd pelsul renal si calicele, avand forma de "coarne de cerb\"; sunt
radiologie opaci si au densitate interna variabila. In urina, cristalele de strut au forma de prisme rectangulare asemanatoare capacelor de sicriu.
