mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Cancerul tractului gastrointestinal
Index » Oncologie si hematologie » Cancerul tractului gastrointestinal
» Screeningul

Screeningul







Ratiunea de a exista pentru programele de screening ale cancerelor colorectale este aceea ca detectarea timpurie a neoplasmelor superficiale, localizate, la indivizii asimptomatici va creste rata de vindecare chirurgicala. Astfel de programe de screening par a fi indicate in mod deosebit indivizilor ce au un istoric familial de boala la rudele de gradul unu. Riscul relativ de a face cancer colorectal creste la 1,75 la astfel de persoane si poate fi chiar mai mare daca ruda a fost afectata inainte de 60 de ani. Strategiile de screening au fost bazate pe presupunerea ca mai mult de 60% din leziunile timpurii sunt localizate in rectosigmoid, facandu-le accesibile rectosigmoidoscopiei rigide. Oricum, din moti neexplicate, a fost o scadere considerabila, in timpul ultimelor cateva decenii, a proportiei de cancere ale intestinului gros ce apar in rect, cu o crestere corespunzatoare a proportiei de cancere in colonul descendent proximal. Astfel, potentialul rectosigmoidoscopiei rigide de a detecta un numar suficient de neoplasme oculte, pentru a face procedura eficienta din punct de dere al costului, a fost pus sub semnul intrebarii. Cu toate acestea, in sprijinul examinarii periodice cu rectosigmoidoscopul rigid vine un studiu caz-control ce raporteaza o scadere a mortalitatii prin cancere ale intestinului gros distal la indivizii care au fost supusi unui astfel de screening. Disponibilitatea sigmoido-scoapelor flexibile cu fibra optica care permit operatorilor antrenati sa vizualizeze colonul pe mai mult de 60 cm ar trebui sa creasca mai mult detectarea cancerelor si sa rezol aceasta problema.


Majoritatea programelor directionate spre detectarea timpurie a cancerelor colorectale s-a focalizat pe examinarile rectale prin tuseu si pe testele scaunului pentru prezenta sangerarilor oculte. Tuseul rectal trebuie sa faca parte din orice examen fizic de rutina la adultii de peste 40 de ani, servind drept test screening pentru cancerul de prostata la barbati, componenta a examenului pelvin la femei si manevra ieftina de detectare a maselor rectale. Dezvoltarea testerelor Hemocult a facilitat mult detectarea sangelui ocult din fecale. Din nefericire, chiar cand se efectueaza in mod optim, testul Hemocult are limitari majore ca tehnica de screening. Aproximativ 50% din pacientii cu cancere colorectale dodite au un test Hemocult fecal negativ, ce corespunde cu patternul de sangerare intermitenta al acestor tumori. Cand au fost testate cohorte aleatorii de persoane asimptomatice, 2 pana la 4% aau scaune Hemo-cult-poziti. Cancerele colorectale s-au gasit numai la 5 pana la 10% din aceste cazuri "test-poziti\", cu detectarea polipilor benigni la inca 20 pana la 30%. in consecinta, un neoplasm colorectal nu va fi gasit la majoritatea indivizilor asimptomatici cu sange ocult in scaun. Cu toate acestea, persoanele gasite a aa scaun Hemocult-pozitiv sunt supuse de rutina evaluarilor medicale ulterioare, care includ sigmoi-doscopia, clisma cu bariu si/sau colonoscopia - proceduri care nu numai ca sunt neconforile si scumpe, dar sunt asociate cu un risc mic, dar definit, de complicatii semnificati. Costurile in plus ale acestor studii ar parea justificate daca s-ar putea arata ca micul numar de pacienti depistati cu neoplasme oculte datorita screeningului cu Hemocult au un prognostic imbunatatit si o viata mai lunga. Studii controlate prospecti ce se adreseaza acestei probleme sunt in curs de desfasurare. Unul din aceste studii, condus de Unirsitatea din Minnesota si implicand mai mult de 46000 de participanti, a raportat o reducere statistic semnificativa a mortalitatii prin cancer colorectal la indivizii ce fac screening anual. Oricum, acest beneficiu a aparut numai dupa mai mult de 13 ani de urmarire si a fost extrem de scump de realizat, din moment ce toate testele poziti (din care majoritatea erau fals-poziti) au fost urmate de colonoscopie. Mai mult decat atat, aceste examinari colonoscopice pot sa fi reprezentat "selectia prin sansa\" a unui screening endoscopic mai eficient si pot sa fi oferit oportunitatea prenirii cancerului, prin indepartarea polipilor adenomatosi potential premaligni.
Tehnicile de screening pentru cancerul intestinului gros la indivizii asimptomatici raman nesatisfacatoare. Recomandarile agentiilor gurnamentale si private sunt contradictorii. in prezent, Societatea Americana pentru Cancere sugereaza tusee rectale anuale incepand de la varsta de 40 de ani, screening fecal cu Hemocult anual incepand de la varsta de 50 de ani si sigmoidoscopie (preferabil flexibila) la fiecare 3 pana la 5 ani, incepand cu varsta de 50 de ani pentru indivizii asimptomatici care nu au nici unul din factorii de risc inalt pentru cancerul colorectal. Folosirea colonoscopiei pentru screening nu a fost inca examinata sistematic. Sunt necesare tehnici de screening mai eficiente, poate tehnici care sa profite de modificarile moleculare care au fost descrise la aceste tumori. O analiza a ADN-ului obtinut din scaun pentru descoperirea mutatiilor specifice in protooncogena ras la pacientii cu istoric de cancer colorectal reprezinta un prim pas in aceasta directie.
TRASATURI CLINICE Simptome la prezentare Simp-tomele variaza cu localizarea anatomica a tumorii.


Din moment ce scaunul este relativ lichid si trece prin valva ilieocecala in colonul drept, neoplasmele ce apar in cec si colonul ascendent pot deni destul de mari, ingustand semnificativ lumenul intestinal, fara a aa ca rezultat nici un simptom obstructiv sau modificari noile ale insusirilor colonului. Leziunile colonului drept ulcereaza frecnt, ducand la pierderi de sange cronice insidioase, fara o modificarea a aspectului scaunului. in consecinta, pacientii cu tumori ale colonului ascendent se prezinta deseori cu simptome precum fatig abilitate, palpitatii si chiar angina pectorala si se descopera ca au o anemie hipocroma microcitara, ce indica o deficienta de fier. Oricum, din moment ce cancerul poate sangera intermitent, un test intamplator pentru prezenta de sange ocult in scaun poate fi negativ ca rezultat, prezenta neexplicata a unei anemii cu deficit de fier la orice adult (cu exceptia posibila de femei multipare, in premenopauza) mandateaza o vizualizare endoscopica si/sau radio grafica a intregului intestin gros (ura 92-l). Din moti necunoscute, negrii au o incidenta mai mare a leziunilor colonului drept decat albii.
Din moment ce scaunul devine mai concentrat pe masura ce trece in colonul transrs si descendent, tumorile ce apar acolo tind sa ameninte trecerea scaunului, avand ca rezultat dezvoltarea de crampe abdominale, obstructia ocazionala si chiar perforatia. Radiografiile abdominale releva deseori leziuni constricti, anulare, caracteristice ("cotor de mar\" sau "inel pentru sertele\") (ura 92-2).
Neoplasmele ce apar in rectosigmoid sunt deseori asociate hematochezie, tenesme si ingustari ale diametrului scaunului; cu toate acestea, anemia este o constatare rara. Din moment ce aceste simptome ii pot face pe pacienti si pe medicii lor sa suspecteze prezenta hemoroizilor, ap aritia sangerarilor rectale si/sau a obiceiurilor intestinale modificate necesita un tuseu rectal si o rectosigmoidoscopie prompte.
Stadializarc, factori de prognostic si modalitati de diseminare Prognosticul indivizilor care au cancer colorectal este strans legata de adancimea penetrarii tumorii in peretele intestinal si de prezenta atat a implicarii nodulilor limfatici regionali, cat si a metastazelor la distanta. Aceste variabile sunt incorporate intr-un sistem de stadializare introdus de Dukes si aplicat recent la o metoda de clasificare TNM, in care T reprezinta adancimea penetratiei tumorale, N prezenta implicarii nodulilor limfatici, iar M prezenta sau absenta metastazelor la distanta (elul 92-6). Pacientii cu leziuni superficiale care nu penetreaza in musculara si nu implica nodulii limfatici regionali sunt desemnati ca avand boala in stadiul A (T1N0M0); pacientii cu tumori care au penetrat mai adanc, dar nu s-au raspandit la nodulii limfatici, au boala in stadiul B [subclasificata ca stadiul Bl (T2N0M0) daca leziunile sunt limitate la musculara si ca stadiulB2 (T3N0M0) daca leziunile implica sau penetreaza seroasa]; implicarea nodulilor limfatici regionali defineste stadiul C (TxNIMO) de boala, iar raspandirea metastatica in zone precum ficatul, plamanii sau oasele indica stadiul D (TxNxMl) de boala. Cu exceptia cazului ca sunt prezente do macroscopice ale bolii diseminate, este imposibil sa se determine cu acuratete stadiul de boala, inainte de rezectia chirurgicala si analiza anatomopatologica a mostrelor operatorii.


Majoritatea recurentelor dupa rezectia chirurgicala a cancere-lor intestinului gros apar in primii 4 ani postoperator, facand hotarul anului 5 un indicator de incredere al vindecarii. Probabilitatea supravietuirii la 5 ani pentru pacientii cu cancer colorectal este strans asociata cu stadiul lor (elul 92-6). Aceasta probabilitate a parut a se imbunatati in timpul ultimelor catorva decenii, cand s-au at stadii chirurgicale similare. Cea mai plauzibila explicatie pentru aceasta imbunatatire pare a fi stadializarea intraoperatorie si anatomopatologica mai minutioasa. in particular, acordarea unei atentii mai mari a detaliilor anatomopatologice a aratat ca prognosticul dupa rezectia unui cancer colorectal nu este legat numai de prezenta sau absenta implicarii ganglionilor limfatici regionali, dar poate fi mai precis evaluata prin numarul de noduli limfatici implicati (unul pana la patru noduli limfatici, fata de cinci sau mai multi noduli limfatici). Alti predictori de prognostic prost dupa rezectia chirurgicala totala includ penetrare tumorii prin peretele intestinal in grasimea pericolica, gradul scazut de diferentiere histologica, perforatia si/sau aderenta tumorii la organele adiacente (crescand riscul de recurenta adiacenta anatomic) si invazia noasa de catre tumora (elul 92-7). in ciuda stadiului clinicopatologic, cresterea preoperatorie a titrului plasmatic de antigen carcinoembrionic (ACE) este sugestiva pentru entuale recurente tumorale. Prezenta unui continut anormal de ADN (aneuploidie) si deletiile cromo-zomiale specifice, cum ar fi pierderea alelica in cromozomul 18q (care implica gena DCC) in celulele tumorale, par sa prezica un risc mai mare de diseminare metastatica, mai ales la pacientii cu boala in stadiul B2 (T3N0M0). In contrast cu celelalte carcinoame si sarcoame, prognosticul la indivizii cu cancer colorectal nu este influentat de dimensiunile leziunii primare cand este adaptat la implicarea ganglionara si diferentierea histologica.
Cancerele intestinului gros disemineaza in general in ganglionii limfatici sau in ficat, pe calea circulatiei noase portale. Ficatul reprezinta cea mai frecnta localizare viscerala a diseminarilor metastatice; el este locul initial al raspandirii la distanta in o treime din cancerele colorectale recurente si a fost implicat la mai mult de doua treimi din astfel de pacienti in momentul decesului, in general, cancerul colorectal metasta-zeaza rareori in plamani, ganglionii limfatici supraclaviculari, oase sau creier, fara o raspandire anterioara in ficat, O exceptie majora de la aceasta regula apare la pacientii care au tumori primare in rectul distal, de unde celulele tumorale se pot raspandi prin plexul nos parartebral, scapand de sistemul nos port si ajungand astfel in plamani sau ganglionii limfatici supraclaviculari, fara implic are hepatica. Supravietuirea medie dupa detectarea metastazelor la distanta poate fi cuprinsa intre 6-9 luni (hepatomegalie, anomalii hepatice) si 24-30 de luni (nodul hepatic mic identificat initial prin nilurile crescute ale ACE si TC ulterioara).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor