mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Cancerul tractului gastrointestinal
Index » Oncologie si hematologie » Cancerul tractului gastrointestinal
» Boala inflamatorie intestinala (

Boala inflamatorie intestinala (







Cancerul intestinului gro s reprezinta o complicatie deloc rara la pacientii cu boala inflamatorie intestinala cu evolutie indelungata. Neoplasmele par a se dezvolta mai frecnt la pacientii cu colita ulceroasa decat la cei cu colita granulo-matoasa, dar aceasta impresie poate rezulta, in parte, din dificultatile ocazionale in diferentierea acestor doua afectiuni. Riscul de cancer colorectal la un pacient cu boala inflamatorie intestinala este relativ mic in timpul primilor 10 ani de boala, dar apoi pare a creste la o rata de aproximativ 0,5 pana la 1% anual. Ratele cumulati, derivate probabilistic, ale cance-relor la astfel de pacienti simptomatici au luat valori de la 8 la 30% dupa 25 de ani. Riscul este considerat, in general, mai mare pentru pacientii mai tineri cu pancolita.


Supragherea cancerelor la pacientii cu boala inflamatorie intestinala este nesatisfacatoare. Simptomele precum diareea cu sange, crampele abdominale si obstructia, care pot semnala aparitia unei tumori, sunt similare cu acuzele determinate de o acutizare a bolii de baza. La pacientii cu istoric de boala intestinala inflamatorie ce dureaza de 15 ani sau mai mult, care continua sa aibe exacerbari, indepartarea chirurgicala a colonului poate reduce semnificativ riscul de cancer si poate elimina organul tinta al bolii gastrointestinale cronice de baza. Valoarea tehnicilor de supraghere, precum colonoscopia cu biopsie de mucoasa si periaj la indivizii mai putin simptomatici cu boala inflamatorie intestinala, este incerta. Scopul unor astfel de proceduri a fost identificarea displaziilor prema-ligne ale mucoasei, justificand astfel interntia chirurgicala. Lipsa de uniformitate in ceea ce priste criteriile patologice ce caracterizeaza displazia si absenta datelor ca o astfel de supraghere reduce dezvoltarea de cancere letale, au facut din aceasta practica costisitoare un subiect de controrsa.
ALTE AFECTIUNI CU RISC INALT Bacteriemia cu Streptococcus bovis Din moti necunoscute, indivizii care fac endocardite sau septicemii cu aceasta bacterie fecala par a aa o incidenta crescuta a tumorilor colorectale oculte si, posibil, si a cancerelor gastrointestinale superioare. Screeningul endoscopic sau radiologie pare recomandabil.
Ureterosigmoidostomia Exista o incidenta de 5 pana la 10% a cancerului colonie la un interval de 15-30 de ani dupa ureterosigmoidostomiile facute pentru a corecta extrofia congenitala de ca urinara. Neoplasmele se gasesc in mod caracteristic intr-o zona distala fata de imtul ureteral, unde mucoasa colonica este expusa cronic atat la urina, cat si la fecale.


Fumatul Studii prospecti de cohorta au legat fumatul de dezvoltarea adenoamelor colorectale, in special dupa mai
mult de 35 de ani de fumat. Nu a fost propusa inca nici o explicatie biologica pentru aceasta asociere.
PREVENIREA PRIMARA Au fost silite ca posibili inhibitori ai cancerului colorectal mai multe substante sintetice sau naturale administrate oral. Cea mai eficienta clasa de astfel de agenti chimioprentivi este cea a aspirinei si celorlalte antiinflamatoare nesteroidiene, despre care se crede ca ar supresa proliferarea celulara prin inhibarea sintezei de prostaglan-dine. Studiile caz-control au indicat faptul ca folosirea regulata a aspirinei reduce riscul de adenoame si carcinoame colonice, precum si riscul de moarte prin cancer al intestinului gros; acest efect inhibitor asupra carcinogenezei colonice pare a creste cu durata folosirii medicamentului. In timp ce vitaminele antioxidante, precum acidul ascorbic, tocoferolii si p-caro tenii prezente in dietele bogate in fructe si getale, care au fost asociate cu rate mai mici de cancer colorectal, intr-un studiu prospectiv randomizat ele au fost gasite a fi ineficiente ca mijloace de reducere a incidentei adenoamelor ulterioare la pacientii care au suferit extirparea chirurgicala a unui adenom colonie. Terapia de substitutie cu estrogeni a fost asociata, in studiile de cohorta prospecti, cu o reducere a riscului de cancer colorectal la femei, probabil printr-un efect asupra sintezei si compozitiei acizilor biliari. Este posibil ca reducerea, altfel neexplicata, a mortalitatii prin cancer colorectal la femei sa fie rezultatul folosirii raspandite a substitutiei estrogenice la individele in postmenopauza. De asemenea, s-a observat ca suplimentele orale de calciu inhiba proliferarea celulelor epiteliale colonice, dar eficacitea in prenirea cancerului nu a fost dodita.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor