Unele efecte post-traumatice se intalnesc deseori, indiferent de gravitatea traumatismului, atunci cand repausul si regimul igienic de viata imediat post-traumatic nu au fost respectate (expunere la soare, consumul de substante cu
cofeina etc). Deseori se intalnesc ca acuze: cefaleea persistenta: ametelile, agitatie, cu scaderea performantelor intelectuale. Instituirea unui repaus prelungit, de ordinul saptamanilor, abstentiunea completa a toxicelor de orice natura si administrarea de substante neurotrope (de tipul Encephabol, Cerebro-lysin, Nootropil) poate duce la disparitia acestor tulburari.
Dupa traumatisme cranio-cerebrale gra, in principal
contuziile cerebrale gra sau contuziile cerebrale cu focar de dilacerare, pot exista efecte post-tra\'umatice tardi. incadrarea in acest grup se poate efectua numai dupa 6 luni - 2 ani de la traumatism. Aceste efecte post-traumatice tardi pot sa aiba aspect sechelar (caracter definitiv) sau aspect clinic progresiv (encefalopatia post-traumatica) (30).
Dupa traumatismele cranio-cerebrale gra raman uneori insa adevarate sechele neuropsihice, acestea constituind deficite definiti, sere, post-lezionale (hemipareza, afazie, hemianopsie,
tulburari de echilibru), si crize epileptice. Deficitele neurologice posttraumatice mai sus amintite, pot fi considerate ca adevarate sechele, doar dupa trecerea unui interval de 6 luni - 1 an de la traumatism, interval in care recuperarile functionale sunt posibile in conditiile aplicarii unui tratament corespunzator.
Epilepsia post-traumatica este aceea in care crizele apar sau persista dupa 6 luni - 1 an de la traumatisme. Aceste crize se datoresc constituirii unei cicatrice epileptogene in acest interval de timp. Aceste crize epileptice sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos, necesitand rezolvarea chirurgicala a cicatricei meningo-cerebrale existente. Crizele convulsi post-traumatice au cu totul alta patogenie; ele nu sunt incadrate in epilepsia post-traumatica. Delimitarea acestor crize se efec-tueza dupa intervalul impact - criza. Astfel ele pot fi: - crize convulsi post-traumatice imediate, care survin in primele minute - ore; - crize convulsi post-traumatice recente, care survin in primele saptamani dupa impact; - crize convulsi post-traumatice intarziate care survin in primele luni post-impact (2-6 luni).
Toate aceste crize convulsi au un substrat lezional post-traumatic si odata indepartat factorul iritant sau compresiv, pot fi cupate si convulsiile. Desigur ca anamnestic este important ca pacientul sa nu fi avut epilepsie anterior.
Encefalopatia post-traumatica (EPT) reprezinta un sindrom clinic cu aparitie tardiva cronica (dupa 6 luni - 1 an de la traumatism), si cu caracter progresiv evolutiv de obicei dupa contuzii cerebrale gra sau dupa dilacerari cerebrale. EPT se manifesta prin deteriorare psihica si neurologica progresiva. Acest caracter de progresivitate tardiva diferentiaza deficitele din cadrul EPT de cele similare cu caracter sechelar. Triada EPT consta in: epilepsie post-traumatica tardiva, hidrocefalie interna tardiva, tulburari psihice tardi, lent progresi, spre
dementa (10). EPT se poate prezenta sub doua aspecte:
- Scleroza atrofica post-traumatica, in care are loc o degenerare treptata in encefal, cu tendinta la abiotrofie intinsa, datorata tulburarillor vasculare, preponderente in substanta alba. Leziunea este dominata de o demielinizare in substanta alba, cu inlocuirea treptata a elementului nervos cu formatiuni gliale. Se realizeaza treptat o scleroza cerebrala difuza care determina dezvoltarea unei hidro-cefalii interne si externe importante. Clinic se inregistreaza de obicei instalarea unei epilepsii cu agravarea progresiva ce conduce la dementa posttraumatica. Tratamentul este doar simptomatic: drenaj LCR ntriculo-peritoneal, tratament antiepilep-tic, neurotrop etc.
- Cicatricea meningo-cerebrala se formeaza preponderent in traumatismele cranio-cerebrale deschise. Aceasta este constituita dintr-un bloc cica-triceal conjunctivo-glial ce cuprinde leptomenin-gele (partea conjunctiva) si regiunea cortico-sub-corticala (partea gliala). in jurul cicatricei se constata o infiltratie perivasculara care determina tulburari vasomotorii ce duc la extinderea fenomenelor de glioza. Desigur ca elementul dominant clinic este epilepsia post-traumatica alaturi de un deficit neurologic focal, iar tratamentul de electie este cel chirurgical.
Destul de frecnt encefalopatia post-traumatica se dezvolta la boxeri dupa traumatismele cranio-cerebrale minore si medii dar cu caracter repetitiv caracteristice acestei profesiuni, prognosticul ei fiind deosebit de rezervat din punct de dere functional.
Consideram ca EPT este extrem de dificil de tratat medicamentos sau chirurgical si mult mai facil de prenit prin tratamentul corect al efectelor traumatice primare in principal
contuziile cerebrale gra si traumatismele cranio-cerebrale deschise.
