in timpurile noastre agitate exista un numar incalculabil de persoane care sufera de nervi, de stomac si de inima. Aceste trei organe sunt, in opinia noastra, originea tuturor relelor. Astfel, un om care a fost sanatos timp de douazeci sau treizeci de ani si care, ca sa zicem asa, nici n-a stiut unde i se gaseste inima, daca devine bolnav, imediat da vina pe o boala de inima, poate chiar o afectiune incurabila a acesteia. Afirmatii gratuite! Dupa atatia ani, experienta mi-a demonstrat, in numeroase cazuri, ca cea mai mare parte a acestor asa-zise boli
de inima, sunt de fapt maladii fie ale arterelor, fie ale vallor sau ale altor organe, fie sunt pur imaginare. Dintr-o suta de cazuri in care bolnavii se credeau suferinzi de inima sau erau tratati ca atare, foarte putini erau cei la care cordul era intr-adevar afectat. Inima se numara, in general, printre organele robuste; dar anumite influente actioneaza asupra ei si o fac sa sufere pe moment. Pisica cea mai sanatoasa va mieuna daca o tragem de coada; o pendula de calitate se va opri daca-i luam greutatile, iar cel mai minunat flaut va refuza sa cante armonios daca este infundat sau ruginit. La fel, inima sanatoasa poate fi deranjata in functionare daca vreun dusman, ascuns in organism, interfereaza cu activitatea ei.
Trebuie sa cautam sa inlaturam acest dusman si nu va mai ramane nici urma de vreo boala de inima. Ma deranjeaza de fiecare data cand aud afirmandu-se nejustificat: O boala de inima! O afectiune a inimii!" Nelinistim lumea fara motiv si adaugam o noua gripa la cea deja existenta.
Un om in floarea varstei m-a cautat gandu-se ca, dupa declaratiile medicilor, aa o boala de inima, constand intr-o dilatare a acesteia. M-am informat cu minutiozitate daca mai fusese vreodata bolnav. El a raspuns negativ la intrebarile mele; dar, dupa un moment de reflectie, a marturisit ca aa un exantem la un picior, imediat sub scobitura genunchiului. Mi-a fost de-ajuns: corpul viguros isi crestase singur, ca sa zic asa, un canal exact in locul bolnav, destinat expulzarii umorilor nesanatoase. Sarcina mea consta asadar numai in a da o mana de ajutor organismului care se trata singur, sa-l ajut in activitatea sa de eliminare. Dimpotriva, asupra inimii n-am vrut sa exercit nici o actiune. Bolnavul mi-a mai facut cunoscut ca de fiecare data cand eruptia era mai puternica, nu aa probleme cu inima, dar ca, o data disparuta, total sau partial, aceasta eruptie, simtea palpitatii teribile. Iata in intregime problema pe care trebuia s-o rezolv.
Pacientul a facut saptamanal doua impachetari jumatate de corp, o impachetare inferioara si a aplicat o data halatul spaniol si o baie de abur la picioare. Halatul spaniol a exercitat o actiune resorbanta asupra intregului organism, in timp ce impachetarea jumatate de corp a actionat in special asupra abdomenului; impachetarea inferioara a desavarsit opera de vindecare, iar baia de abur la picioare a atras, intr-un mod eficace, spre regiunile inferioare ceea ce mai ramasese din elementele patologice. in interval de trei saptamani, corpul a evacuat o mare cantitate de materii daunatoare sanatatii, iar boala de inima a disparut fara sa lase nici o urma. Daca inainte si dupa vindecarea trupului n-a fost vorba de nici o boala de inima, oare n-as putea spune, pe buna dreptate, ca asa ceva n-a existat vreodata?Intr-o seara la ora zece am fost chemat la capataiul unei femei, pe care dificultatea respiratiei o impiedica sa vorbeasca. Palpitatiile inimii erau atat de violente, incat puteau fi perfect vazute prin curtura si chiar puteau fi auzite de la o oarecare distanta. Bolnava simtea ceva dulce in gura si se temea ca o sa moara din cauza unei hemoragii, cu atat mai mult cu cat si mama ei murise in acelasi an, dintr-o cauza identica.
Medicul declarase ca ea sufera de mai multe boli, in primul rand de o boala de inima. Mainile si picioarele ii erau reci, si o nevoie de a tusi o tortura in permanenta.
Maini reci, picioare reci, palpitatii violente, ce inseamna toate acestea? Trebuie sa concluzionam ca tot sangele a parasit extremitatile pentru a se refugia in caminul sau, in inima; si iata-l ca acum cauta o iesire.
De aici rezultau palpitatiile ca niste lovituri de ciocan, ca si cum ar fi vrut sa rupa zavoarele si sa forteze portile, adica valle inimii si arterele. Afirm cu certitudine ca deja ati observat felul in care apa, zagazuita intr-un loc in urma unei ploi puternice, cauta sa-si deschida o cale: cu ce zgomot, cu ce muget, cu ce violenta isi croieste ea o cale?Inspaimantatoarele batai de inima ale bietei femei au fost considerabil atenuate in numai cinci minute, prin aplicarea unei panze, pliate in doua si inmuiate in apa, pe partea inferioara a abdomenului, unde astfel a fost operata o revulsie. Dupa zece minute palpitatiile s-au oprit si inima, unde se gasea principala perturbare, a fost lasata sa functioneze normal. Ca aplicatii ulterioare, bolnava a facut, in prima zi, doua spalari generale (in pat); a doua zi - halatul spaniol; a treia zi, o baie de abur la cap; a patra, o baie de abur la picioare.
Aceasta serie de aplicatii a fost continuata o perioada. Abdomenul inferior, care nu voia sa asculte" de tratament, era principalul vinovat, si chiar el fusese instigatorul" atacului nocturn. Intre timp, apa a sfarsit in a-l calma si pe el, si torul a reintrat in ordine. Dupa cate stiu, inima pacientei a functionat in continuare fara probleme.
Un om de conditie buna era suferind de ani de zile si nu putea face fata muncii sale decat cu dificultate. O spaima neobisnuita ii sporea chinurile: cel mai mic incident ii provoca batai de inima, agitatie, neliniste. Cei din jurul lui nu puteau sa-i anunte noutatile decat cu multe menajamente, deoarece bucuria si mahnirea ii produceau intotdeauna tulburari in pulsatiile inimii. Vara, ca si iarna, el trebuia sa incalzeasca incaperile si sa fie foarte atent pentru a pastra o temperatura constanta in mediul lui inconjurator. Au fost consultati medici celebri, care au concluzionat ca, in afara de o boala de plamani, de o afectiune a ficatului si de niste hemoroizi, pacientul aa o malformatie organica a inimii. Aceasta din urma, in opinia lor, aa sa duca la un atac de apoplexie, ce va pune capat vietii bolnavului.-Omul a murit intr-adevar si, avand in dere strania boala, s-a practicat autopsia cadavrului. Iata ce s-a constatat: plamanii, ficatul si inima se numarau printre organele neafectate, dar ca pur si simplu se adunase un strat de grasime in jurul inimii si pe fata interna a cutiei toracice. Asadar nefericitul a murit din cauza anemiei: sangele, absorbit de masa de muschi si de grasime, a sfarsit prin a nu mai fi suficient.
Un medic, martor ocular, mi-a postit chiar el toate acestea si a adaugat: Iata inca un caz in care stiinta s-a inselat".
O tanara mi se ge: De fiecare data cand merg repede, cand ma sperii, sau cand aud postindu-se despre o nenorocire, simt o apasare puternica in regiunea precordiala1, iar inima imi bate asa de puternic incat ma tem sa nu mor subit. O data cu aceaste fenomene, mainile si picioarele mi se racesc, iar inima este cuprinsa de un val de caldura. Doi medici mi-au spus ca am o boala de inima".
O boala de inima, bineinteles! Ar fi putut fi altceva? Si totusi cazul era clar ca lumina zilei. Daca un copil este asezat in poarta cand un caine mare vrea sa treaca, copilul se inspaimanta, se ridica si fuge in casa strigandu-si mama! Tot asa, cand sarmana inima este speriata de anumite enimente, tresalta si palpita; sangele paraseste extremitatile corpului precipitandu-se catre inima, iar ea bate si face un zgomot puternic, in asa fel ca o poti auzi de la distanta. Este un lucru firesc. Unde este boala de inima?
Aceasta fata trebuie sa inceapa prin a inlatura imbracamintea de prisos, daunatoare, cu care are obiceiul sa se infofoleasca, apoi sa practice mijloace usoare de calire a corpului. Firava faptura nu se va mai lasa atunci speriata de latratul unui caine sau de suieratul unei locomoti.
Va trebui, de trei ori pe zi, de fiecare data cate un minut, sa stea in apa rece pana deasupra pulpelor si sa-si cufunde tot de atatea ori bratele in intregime in apa rece: excelent mijloc de fortificare. Daca apa i se va parea prea rece, nu va aa incotro si o va lasa ca atare. Probatum est ! Aceste exercitii vor dura o saptamana. Apoi pacienta se va trezi in toiul noptii ca sa-si spele corpul in intregime si sa faca, saptamanal, cate o jumatate de minut, o baie rece pana la subsuori. Simultan cu ultima operatiune isi va spala si portiunea superioara a corpului. Acestea sunt operatiile din a doua saptamana si bolnava va trebui sa-si faca zilnic doua afuziuni superioare si inferioare, apoi sa caute sa se incalzeasca facand efort fizic. Dupa sase saptamani fata era vindecata si orice urma din boala de inima" era indepartata prin intermediul apei.
O domnisoara vine si-mi cere s-o vindec, postind ceea ce urmeaza: Am trecut cu nota maxima examenul meu ca profesoera de muzica si, timp de sase ani, am predat aceasta materie de studiu intr-o institutie religioasa. In prezent ma doare atat de tare capul, incat aproape ca nu mai pot asculta nici un instrument, nici orga, nici pian, nici vioara. Chiar si sunetul clopotelului din altar imi sfredeleste auzul. Medicii spun ca am doua boli: una de nervi si una de inima.
Daca as fi fost sanatoasa, m-ar fi fost admis la manastire; dar iata-ma incapabila sa-mi castig painea si, pe deasupra, indur indescriptibile torturi fizice si sufletesti".
I-am raspuns: Eu nu te pot insanatosi; trebuie sa cauti leac altundeva". La intrebarea ei de ce ii dadeam un raspuns atat de aspru, am replicat: Dumneata, ca persoana de la oras, cu studiile dumitale inalte, cu asemenea cunostinte literare si muzicale, nu i face in intregime ceea ce-as dori eu; dar de fapt, sanatatea dumitale, oricat de precara este, totusi poate fi susceptibila de tratament". Pe un ton hotarat, ea a declarat: Pentru a-mi regasi sanatatea, voi face tot ceea ce imi indicati." S-a tinut de cuvant. Eram in luna martie; am trimis-o timp de zece zile cu servitoarele la camp, unde trebuia sa umble in picioarele goale. Zilnic am pus-o sa faca, pentru trecerea treptata la tratamentul cu apa rece, o baie calda si o afuziune superioara. Dupa sase zile, in loc de baie la picioare, i-am recomandat sa ingenuncheze in fiecare zi in apa, in asa fel incat sa se scalde pana la stomac. Pentru a face miscare, ea a luat parte la muncile campului atat cat i-au permis aptitudinile si puterile.
Dupa zece zile, domnisoara noastra a nit sa-si caute binefacatorul care ii deschisese calea experientei campestre si care, de asemenea, o indrumase spre tratamentul cu apa rece. in loc sa ia din nou arcusul si caietele de note ea a continuat exercitiile hidroterapeutice si a manuit cu bucurie lopata, grebla si furca. Pe masura ce corpul i se intarea, sanatatea i-a renit si bolile de inima si de nervi au disparut. Dupa patru luni era complet vindecata, sanatatea si prosptimea tineretii reaparusera.
Un student in teologie a nit sa ma consulte. Nu se simtea deloc in apele lui, iar medicii pretindeau ca are, printre altele, si o boala de inima. Cu toate acestea, el ar fi dorit sa se faca preot, dar cu durerile de cap, cu dirsele angoase si cu palpitatiile era nevoit sa renunte la tot; orice dea si auzea i se parea o iluzie.
L-am sfatuit pe pacient sa-si caleasca in mod rational capul, ceea ce nu-i va aduce nici un prejudiciu, deoarece era suficient de rezistent, si mai tarziu isi va putea alege cariera dorita.
Cateva saptamani dupa aceea el si-a reluat studiile, doi ani mai tarziu a denit preot si putini dintre fostii sai colegi se bucura de o sanatate mai buna ca a lui, in fiecare dimineata, tanarul se plimba cu picioarele goale prin roua timp de o jumatate de ora si in fiecare zi se cufunda in apa pana la nilul epigastrului spalandu-si partea superioara a corpului.
Cand ploaia il impiedica sa-si faca plimbarea favorita prin padure, facea miscare practicand munci usoare. in cele din urma el a recurs, pentru a se fortifica, la afuziuni abundente, una sau doua pe zi, alternativ cu bai de jumatate a corpului. Cefaleea si durerea de inima au disparut simultan cu renirea deplinei forte fizice.
