1) Hematuria. Reprezinta semnul cel mai frecvent, dominant, prezent la 85-90% din pacientii cu cancer cal. Are, in general, caracterele hema-turiei provocate de tumori: variabila ca intensitate, capricioasa ca orar, uneori fara marca de organ, dar adesea insotita de semne si simptome care atrag atentia asupra cii urinare. Uneori, hematuria este terminala, dar, atunci cand este abundenta, se manifesta ca hematurie totala si aceasta reprezinta majoritatea cazurilor. Caracteristicile hema-turiei provocate de tumorile cale, ca de altfel intreaga simptomatologie a acestora, sunt conditionate de infiltratie si complicatii. intr-un numar important de cazuri, hematuria constituie semnul care conduce la diagnostic si poate ramane singurul pe toata perioada evolutiei clinice. Prin opozitie, hematuria tumorilor infiltrative poate avea intensitate mai mica, fiind deseori insotita de semnele reducerii capacitatii cale si supuratiei mucoasei patologice. Hematuria determina bolnavul sa se prezinte la consult medical, constituind - prin urmare - un semn favorabil diagnosticului. Dar nu toate tumorile cale sangereaza. La circa 10-l5% din cazuri, hematuria nu va fi consemnata niciodata in cursul intregii evolutii!. intre hematurie si caracterele anatomice ale tumorii nu se poate sili nici un raport precis. Tumori papilare mari pot sangera inconstant si tardiv, in timp ce altele mici, pediculate si suple, sangereaza persistent si abundent. in general, tumorile papilare sangereaza cu sange curat, care coaguleaza fie in ca, fie in borcanul colector, in timp ce tumorile infiltrante avansate, neglijate, se manifesta prin hematurie murdara, putrida, cu sfaceluri tumorale si puroi.
2) Piuria. Se intalneste rar ca semn izolat, dar prezenta ei tradeaza
tumori infiltrative, ulcerate, sfacelate, necrozate, cu supuratie asociata. Ignorand semnele si simptomele asociate, piuria poate orienta diagnosticul spre litiaza, infectie urinara etc.
3) Polakiuria. Este inconstanta si se intalneste cu frecventa variind in jurul a 20%, foarte rar izolata. Apare mai frecvent in formele infiltrative, care diminueaza capacitatea si supletea organului insotind alte manifestari de tip cal. in general, este un semn de etapa tardiva in evolutia tumorilor cale.
4) Disuria. Se poate instala drept consecinta a infiltrarii colului cal in cazul localizarilor cerco-trigonale, si se poate manifesta izolat (semn foarte rar, pana la 2% din toate cazurile), fie in ansamblul simptomatic descris pana in prezent. in alte cazuri, disuria poate surveni consecutiv cheagurilor din ca urinara sau unor franjuri tumorale papilare care se angajeaza in col in timpul mictiunii. Tumorile cu localizare cercala sau plonjate in colul cal, pot reproduce toata simptomatologia ob-structiva indusa de adenoamenle prostatice, la care se adauga hematuriile relativ frecvente si importante cantitativ.
5) Durerea pelana. intalnita cu incidenta variabila (5-l5%) este semnul sugestiv de infiltratie tumorala pelana sau metastaze in oasele bazinului. Manifestarile obisnuite constau in senzatii dureroase pelene, hipogastrice sau perineale, spontane sau declansate de mictiune, putand avea iradieri in perineu, rect, gland etc.
6) Cistita tumorala. Este sindromul cvasicarac-teristic tumorilor cale avansate, cu aparitie tardiva, rezultat din invazia detrusorului, supuratia tumorii, reducerea capacitatii cale si infiltratiile neoplazice parietale. in aceasta faza, frecventa cis-titei tumorale depaseste 45%, deosebindu-se de cistitele de alta etiologie prin caracterul predominant hemoragie si tenacitatea durerilor, rebele la tratament. Polakiuria nocturna intensa, care provoaca lipsa de somn, impregnarea tumorala,
anemia prin spoliere hemoragica, dau bolnavului un aspect intoxicat, palid-cenusiu, de mare suferinta, care coreleaza cu pierdere ponderala, astenie, adi-namie, stare de rau general, tradusa prin termenul generic de "maleza\". in aceste cazuri, simptomele de boala avansata includ dureri osoase, induse de metastaze, sau dureri lombare, prin extensie limfo-ganglionara retroperitoneala sau obstructii ureterale cu simptomatologie secundara insuficientei renale.
Examenul local consta in inspectia si palparea abdomenului, dar mai ales din examinarea cii
urinare prin palparea hipogastrului combinata cu tactul rectal sau/si vaginal. Bolnavul va fi examinat pe masa urologica sau ginecologica, in pozitie de talie perineala, cu ca urinara goala. Cele mai complete date le obtinem daca bolnavul este anesteziat si miorelaxat.
Tumorile papilare mici nu se palpeaza. Cele mari se prezinta la tactul rectal ca o masa imprecis delimitata in interiorul cii, mobila, de regula nedureroasa. Infiltratia incipienta schimba consistenta peretelui cal, pe care-l face ferm-elastic, in timp ce infiltratia profunda se prezinta ca un nodul sau zona dura, neregulata, cu margini imprecise. Extensia pericala reduce mobilitatea organului pe care-l fixeaza la peretii pelsului sau realizeaza o carcasa dura, lemnoasa, care sterge toate reliefurile, uneori ingustand ampula rectala. Alteori, se poate palpa suprapubian ca destinsa sau chiar masa tumorala. Examenul obiectiv mai poate pune in edenta nefromegalia consecutiva invadarii ureterale, hepatomegalia metastatica sau adenopatia supraclaculara. in unele cazuri, avansate loco-regional, prezenta limfedemului genital, hipogastric, cu extensie la membrele inferioare, sugereaza adenopatie pelana neoplazica. Unii pacienti prezinta semne generale de anemie, paloare, semne de impregnare neoplazica etc.
