mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali
Notiuni de anatomie sl traumatismele aparatului genital masculin
Index » Patologia chirurgicala a aparatului genital masculin » Notiuni de anatomie sl traumatismele aparatului genital masculin
» Traumatismele regiunii scrotale

Traumatismele regiunii scrotale


Share



Traumatismele regiunii scrotale se studiaza global deoarece leziunile traumatice, de regula sunt asociate. Ele sunt mai rar intalnite pentru ca prin mobilitate regiunea scrotala "fuge\" de agentul traumatic si totodata este ferit de acesta in sus prin proeminenta osului pubian iar lateral prin radacina coapselor. Testiculul oprit in coborare in pozitie inghinala superficiala poate fi mai usor traumatizat deoarece este relativ fixat si se sprijina pe ramura ischio-pubiana (3,5).

Etiologie
Contuziile pot fi realizate prin: lovirea directa, cadere de pe cal, strivire, tractiune combinata cu rasucire (torsiune). Traumatismele deschise sau plagile pot fi create prin: arme albe, corn de animal (la toreador in special), proiectile de razboi, ax rotativ care poate realiza smulgerea (avulsia) pielii scrotului sau/si a penisului.
Anatomie patologica
Plagile scrotale si testiculare pot fi, in functie de agentul traumatizant, lineare sau anfractoase. Plagile prin proiectile de razboi de regula sunt anfractoase cu urme de pamant si imbracaminte prezentand astfel un mare potential infectios. Plagile de cordon spermatic singulare sau asociate pot fi incomplete sau complete (castratie criminala sau prin automutilare). Avulsia pielii scrotului lasa testiculele nelezate, insa dezgolite, fara stratul lor protector. Contuziile regiunii scrotale clinic se pot prezenta astfel:
. la nivelul peretelui scrotal: hematoame de grad variabil asociate sau nu cu excoriatii. Hema-tomul progresiv gigant impune de urgenta realizarea hemostazei. Hematoamele se mai pot localiza perivaginal si in septul interscrotal;
. la nivelul epididimului se poate vedea dezlipirea partiala sau totala a capului sau a cozii epi-didimo-deferentiale. intotdeauna se asociaza hema-tocel de grad variabil;
. la nivelul testiculului dupa Monod si Terillon pot exista 3 grade de contuzii:
- grad 1, unde leziunea este minima, sub forma de hemoragii situate intre tubii seminiferi dar fara lezarea acestora;
- grad 2, unde leziunilor de grad I se asociaza si dilacerarea tubilor seminiferi. He-matomul intratesticular poate fi uneori important, provocand ischemie prin comprimarea circulatiei intratesticulare. Evacuarea chirurgicala a hematomului se impune de urgenta pentru a se preveni aparitia atrofiei testiculare post-ischemice;
- gradul 3, unde leziunilor din gradul 2 li se asociaza o ruptura liniara sau stelata a albugineii si vaginalei testiculare. in asemenea situatii, de regula, se asociaza hematocel de grad variabil, situat intrava-ginal sau la nivelul cordonului spermatic.
. hematomul de cordon se poate prezenta fie sub forma unei difuziuni a sangelui in tesutul conjunctiv lax al cordonului, fie sub forma unui revarsat, cand sangele se acumuleaza intr-o cavitate creata chiar de sange in acest tesut.


Evolutia netratata a acestor leziuni este variabila:

. plagile scrotale mari pot fi urmate imediat (prin retractia hemiscrotului) sau tardiv (prin caderea escarelor) de hernierea sau evisceratia testiculului. Interventia chirurgicala de urgenta se impune pentru prevenirea necrozei postischemice a testiculului;
. plagile testiculare mari si hemoragiile cerebrale si leziunile prin sectionare" class="alin2">contuziile testiculare de gradul 3, duc adesea la hernierea pulpei testiculare, in grad variabil, fie numai in cavitatea va-ginala fie in afara scrotului. Aceasta parte a pulpei
testiculare isi mareste volumul prin edemul realizat de strangularea ei prin bresa albugineii, fapt pentru care dupa cateva ore nu mai poate fi redusa intratesticular in timpul operatiei, necesitand fie excizie urmata de sutura albugineei, fie cel mai bine se acopera cu un petec de vaginala (patch) suturat la bresa albugineii;
. hematoamele intratesticulare mari neevacuate la timp pot fi urmate de atrofie testiculara post-ischemica;
. hematoamele mici si hemoragiile interstitiale se pot vindeca ad-integrum;
. hematomul de cordon poate duce prin ischemie, la infarct testicular urmat de atrofie glandulara;
. perturbarea spermatogenezei sub forma oligo-spermiei, poate apare in contuziile testiculare de gradul 2 si 3 si in leziunile testiculare postischemice. Azoospermia poate fi intalnita dupa contuzii epididimare sau epididimo-deferentiale survenite simultan bilateral sau pe testicul unic. in aceste situatii se poate asocia si hipogonadismul;
. nevralgia testiculara si impotenta sexuala psihogena pot fi intalnite dupa orice traumatism a regiunii scrotale.


Clinica

Prin anamneza se va sili: natura agentului traumatic, directia lui de aplicare si timpul scurs de la producerea traumatismului.


Semne subiective:

durere la nivelul bursei scrotale cu iradiere lombara ascendenta.


. +/- greata si varsaturi;

. +/- dureri abdominale difuze. Semne obiective:
. excoriatii +/- hematoame ale peretelui scrotal de grad variabil;
. plagi lineare sau anfractoase in cazul traumatismelor deschise;
. marirea de volum a hemiscrotului sau si tu-mefierea regiunii inghinale daca exista hematocel intravaginal sau/si de cordon;
. evisceratia (hernierea) eventuala a testiculului.
Ecografia poate furniza date utile silirii diagnosticului si gradului leziunii:
. imagine hipoecogena intravaginala data de hematocel;


. testicul normal in contuziile de grad 1;

. testicul marit de volum cu integritatea albugineii si imagine variabila hipoecogena intratesticulara, data de hematoamele din contuziile de gradul 2;
. testicul neomogen + imagine hipoecogena intra-vaginala (hematocel) + discontinuitatea albugineii in leziunile de gradul 3.
Calitatea circulatiei sangvine prin cordonul sper-matic si in testicul pot fi apreciate prin eco Doppler. TC si RMN sunt rareori indicate. Radiografia de bazin poate fi necesara pentru a evidentia eventualele leziuni osoase asociate. Uretrografia retrograda se impune ori de cate ori se banuie o leziune ure-trala asociata. Aceasta leziune este suspectata ori de cate ori post-traumatic bolnavul prezinta retentie acuta de urina, dar sa nu uitam insa ca aceasta poate sa apara si numai reflex.
Diagnosticul diferential se impune numai in leziunile traumatice minime si el se va face cu: torsiunea de cordon spermatic, hidrocelul vaginal, tumorile testiculare si orhiepididimita acuta. Cand bolnavul este consultat tardi pentru atrofie testicu-lara, atribuirea acesteia traumatismului este foarte dificil.




Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a aparatului genital masculin:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai