Celulele din corp se divid intr-un ritm potrivit, controlat, atunci cand organismul are nevoie de celule. Cateodata insa, celulele dintr-o parte a corpului cresc si se divid necontrolat, iar ca rezultat se creeaza o masa de tesut numita tumora. Daca celulele care cresc necontrolat sunt celule normale, tumora este numita benigna (necanceroasa). Daca totusi celulele care cresc necontrolat sunt anormale si nu functioneaza ca celulele normale ale corpului, tumora este numita maligna (canceroasa). Cancerul este numit dupa partea corpului din care provine. Cancerul de san provine din tesutul sanului. Ca si alte tipuri de cancer, si cancerul de san poate inda si tesutul care inconjoara sanul. De asemenea, se poate raspandi si in alte parti ale corpului, formand noi tumori, proces numit metastazare.
Cuprins:
Care sunt factorii de risc ce pot duce la apariţia cancerului de sân? |
sus  |
Factorul de risc este orice situaţie care măreşte riscul apariţiei unei anumite boli. Vârsta unei persoane, factorii genetici, starea generală de sănătate şi dieta, toate pot constitui factori de risc pentru cancerul de sân.
Cine se îmbolnăveşte?
Cancerul de sân este cel mai comun tip de cancer întâlnit la femei. El se află pe locul doi pe lista tuturor formelor de cancer care provoacă moartea la femeile cu vârsta cuprinsă între 35 şi 54 de ani. în anul 2001, în SUA, un număr de 192.200 de femei au fost diagnosticate cu cancer la sân şi aproximativ 40.600 au murit. Cu toate că aceste cifre ne pot înspăimânta, rata mortalităţii la femeile de peste 50 de ani poate să scadă cu 30%, dacă acestea îşi fac examinări periodice de control.
Doar 5-10% dintre femeile care suferă de cancer la sân sunt predispuse genetic la această boală. Majoritatea cazurilor sunt "spontane", însemnând că nu se transmit genetic. Riscul apariţiei cancerului de sân creşte odată cu vârsta.
Care sunt simptomele apariţiei cancerului de sân?
Simptomele prin care se manifestă cancerul de sân sunt următoarele:
■ umflături sau îngroşări din zona sânilor sau sub braţ, care persistă după încheierea menstruaţiei;
■ schimbări în mărimea, forma sau culoarea sânului;
■ lichid de culoarea sângelui sau transparent, secretat de mamelon;
■ schimbarea înfăţişării sânului sau a mamelonului (încreţire, gropiţe sau inflamare);
■ înroşirea pielii la nivelul sânului sau al mamelonului;
■ apariţia unei zone care este clar diferită de orice altă zonă de pe oricare dintre sâni.
Aceste modificări pot fi descoperite în timpul autoexaminărilor lunare ale sânilor. Realizând aceste autoexaminări ale sânilor, puteţi deveni familiară cu modificările lunare normale care apar la nivelul sânilor dumneavoastră.
Care sunt tipurile de cancer ale sânului? |
sus |
Cele mai întâlnite tipuri de cancer ale sânului sunt:
■ Carcinomul ductal, invaziv (infiltrativ). Acest tip de cancer începe la nivelul canalelor galactofore ale sânului. Apoi el trece dincolo de pereţii canalului şi invadează ţesutul gras al sânului. Această formă de cancer se întâlneşte cel mai des, reprezentând circa 80% din totalul cazurilor. Carcinomul ductal in situ este carcinomul ductal în cel mai timpuriu stadiu al său (stadiul zero). In situ se referă la faptul că acest cancer nu s-a răspândit dincolo de punctul său de origine. în acest caz, boala se restrânge la nivelul canalelor galactofore şi nu a invadat ţesutul învecinat al sânului. Dacă nu este tratat, carcinomul ductal in situ se poate transforma într-un cancer invaziv. El este aproape întotdeauna vindecabil.
■ Carcinomul lobular invaziv (infiltrant). Acest tip de cancer începe la nivelul lobulilor sânilor, acolo unde este produs laptele, dar se răspândeşte la ţesuturile înconjurătoare şi în restul corpului. El reprezintă circa 10-15% din tipurile de cancer de sân. Carcinomul lobular in situ este un tip de cancer localizat doar la nivelul lobulilor sânilor. Nu este un cancer adevărat, dar serveşte ca indicator al creşterii riscului de a dezvolta un cancer de sân mai târziu, probabil la nivelul ambilor sâni.
Astfel, este important ca femeile care suferă de un carcinom lobular in situ sâ facă examene clinice regulate ale sânilor şi mamografii. Cancerul poate apărea şi în alte părţi ale sânului, dar astfel de tipuri de cancer sunt mai rare.
Care sunt stadiile cancerului de sân?
■ Stadiul 0 este atunci când boala este localizată la nivelul sânului şi nu cuprinde nodulii limfatici (carcinomul in situ).
■ Stadiul I: tumora canceroasă are un diametru mai mic de 2,5 cm şi nu s-a răspândit în alte zone sau ţesuturi.
■ Stadiul II este reprezentat de una dintre situaţiile următoare:
♦ Stadiul II A: tumora are un diametru mai mic de 2,5 cm, dar s-a răspândit la nodulii limfatici ai axilei (sub braţ).
♦ Stadiul II B: tumora are un diametru între 4 şi 5 cm (cu sau fără extinderea sa la nivelul nodulilor limfatici) sau are un diametru mai mare de 5 cm şi nu s-a răspândit la nodulii limfatici ai axilei. Cancerul de sân avansat (meta-static) rezultă după ce aceste celule cancerigene se răspândesc la nivelul nodulilor limfatici şi al altor părţi ale organismului.
■ Stadiul III: tumora are un diametru mai mare de 5 cm şi s-a răspândit la nodulii limfatici ai axilei sau poate fi o tumoră care poate avea orice dimensiuni cu noduli limfatici prinşi, care aderă între ei sau la ţesutul înconjurător (stadiul III A)
♦ Stadiul III B: tumoră, indiferent de mărime, care s-a răspândit în regiuni îndepărtate faţă de sân, cum ar fi plămânii sau nodulii limfatici îndepărtaţi.
Cum este diagnosticat cancerul de sân? |
sus |
Cum este diagnosticat cancerul de sân?
în timpul examenului clinic pe care îl faceţi la medic, acesta va lua în considerare dacă aţi avut în familie rude cu o asemenea boală. Apoi va realiza o examinare a sânilor şi va face, probabil, şi unul sau mai multe teste.
Examinarea sânilor. în timpul examinării sânilor, medicul va palpa cu grijă umflătura şi ţesutul din jurul ei. De obicei, cancerul de sân este diferit (ca mărime, ca aspect şi ca mobilitate faţă de ţesuturile din jur) de umflăturile benigne.
Mamografia este o examinare radiologică a sânilor, deci cu raze X, care poate da informaţii importante cu privire la umflătura de la nivelul sânului. Mamografia digitală este o tehnică nouă, în care o imagine a sânului obţinută cu ajutorul razelor X este înregistrată de un computer, şi nu pe film. Sistemul de mamografie digitală, faţă de utilizarea standard a radiografiilor obţinute cu ajutorul razelor X, nu au arătat că imaginile digitale ar fi mai eficiente în descoperirea cancerului decât radiografiile obţinute cu razele X, dar ele pot reduce expunerea dumneavoastră la radiaţii.
Ultrasonografia (ecografia mamară). Acest test utilizează undele de tip ultrasunete pentru a detecta caracterul umflăturii, dacă este chist plin cu lichid (înseamnă că, de regulă, nu este canceros!) sau o masă tumorală solidă, care poate sau nu să fie canceroasă. Metoda poate fi realizată împreună cu mamografia.
Bazându-se pe rezultatele acestor examinări, medicul dumneavoastră s-ar putea să ceară efectuarea unei biopsii, pentru a obţine o probă a masei de celule sau a ţesutului sânului. Biopsiile se realizează printr-o intervenţie chirurgicală sau cu ajutorul unui ac special, care recoltează un fragment din zona suspectă. După ce proba este scoasă, ea este trimisă la laborator, în vederea efectuării examinării microscopice. Un medic anatomopatolog - un medic specializat în diagnosticul modificărilor anormale ale ţesuturilor -cercetează proba şi caută forme de celule anormale sau modele de creştere. Atunci când cancerul este prezent, anatomopatologul poate spune despre ce tip de cancer este vorba (carcinom ductal sau lobular) şi dacă s-a răspândit dincolo de lobuli (invaziv).
Cel mai eficient mod de a lupta împotriva cancerului de sân este ca acesta să fie depistat chiar din primele stadii. Cu toate că cele mai eficiente modalităţi de diagnostic sunt mamografia şi examinarea clinică, şi autoexaminarea sânilor poate fi o modalitate utilă de a depista devreme o posibilă tumoră mamară. De fapt, femeile care se autoexaminează regulat îşi pot examina 90% din masa sânului. Dacă este depistat încă din primele stadii, şansele de vindecare a bolii cresc semnificativ. în plus, nu trebuie uitat faptul că 80% dintre tumorile sânului nu sunt canceroase.
Autoexaminarea este o modalitate pe care orice femeie o are la dispoziţie pentru a-şi descoperi singură posibilele modificări care pot semnala cancerul de sân.
Când ar trebui făcută autoexaminarea sânilor?
Sânii ar trebui examinaţi o dată pe lună, aproximativ la 3-5 zile după încheierea menstruaţiei. Dacă nu mai aveţi menstruaţie, autoexaminaţi-vă mereu, în aceeaşi zi a lunii (de exemplu, în prima zi a lunii sau în oricare zi pe care o alegeţi dumneavoastră). Cu fiecare examinare, deveniţi mai familiară cu sânii dumneavoastră, astfel încât veţi remarca foarte uşor orice schimbare.
Cum să-mi autoexaminer sânii? |
sus |
Pentru autoexaminare, urmaţi paşii descrişi mai jos:
în oglindă:
■ Staţi dezbrăcată până la nivelul taliei, în faţa oglinzii, într-o încăpere bine luminată.
■ Priviţi-vă sânii. Nu fiţi alarmată dacă nu sunt egali în mărime sau formă. Majoritatea nu sunt!
■ Cu mâinile relaxate pe lângă corp, căutaţi cu privirea orice modificare de mărime, formă, contur, aspect sau culoare. Căutaţi orice încreţire, depresiune, erupţie, punct dureros sau chiar decolorare a pielii.
■ Verificaţi dacă mameloanele sunt înfundate, prezintă răni sau nu sunt poziţionate în aceeaşi direcţie.
■ Apoi puneţi-vă mâinile pe şolduri şi împingeţi uşor umerii în faţă. Intoarceţi-vă într-o parte şi în alta, pentru a vă examina şi părţile laterale ale sânilor.
■ Apoi aplecaţi-vă înainte, spre oglindă. Rotiţi-vă umerii şi coatele în faţă, ca să întăriţi muşchii pieptului. Sânii vor cădea înainte. Căutaţi orice schimbare în forma sau conturul lor.
■ Acum puneţi mâinile în spatele capului, la ceafă, şi împinge-ţi-le înainte. Din nou întoarceţi-vă într-o parte şi în alta, pentru a vă examina şi părţile laterale ale sânilor.
■ Amintiţi-vă să vă uitaţi şi la linia de sub sâni. Pentru aceasta, ridicaţi-vă sânii cu mâinile.
■ Verificaţi dacă mameloanele prezintă secreţii. Puneţi-vă degetul mare şi arătătorul pe un şerveţel în jurul mamelonului şi trageţi spre capătul acestuia. Căutaţi orice scurgere. Repetaţi operaţiunea şi pe celălalt sân.
La duş:
Acum este timpul să simţiţi dacă sunt modificări. Ar fi de foarte mare ajutor să aveţi mâinile săpunite, pentru a aluneca mai uşor.
■ Căutaţi orice umflătură sau îngroşare sub braţ. Puneţi mâna stângă pe şold şi cu dreapta încercaţi să atingeţi zona de sub braţul stâng (axila). Repetaţi manevra şi pe cealaltă parte.
■ Căutaţi umflături sau îngroşări deasupra şi dedesubtul claviculei.
■ Cu mâinile săpunite ţineţi sânul într-o mâna, în timp ce pe cealaltă o folosiţi pentru a vă palpa sânul. Folosiţi partea netedă a degetelor pentru a apăsa cu grijă pe sân.
■ Faceţi mişcări în sus şi în jos peste sân, de la linia sutienului până la claviculă. Continuaţi mişcarea până ce aţi acoperit întregul sân. Repetaţi şi pe celălalt sân.
In poziţie întinsă pe spate:
Culcaţi-vă pe spate şi puneţi o pernă mică sau un prosop împăturit sub umărul drept. Puneţi-vă mâna dreaptă în spatele capului, la ceafă. Puneţi mâna stângă, cu degetele împreunate, pe partea de sus a sânului drept. Crema de corp poate face această examinare mai uşoară.
■ Gândiţi-vă Ia sânii dumneavoastră ca la faţa unui ceas. începeţi cu ora 12 şi mutaţi-vă spre ora 1 cu mişcări circulare mici.
■ Continuaţi pe întreaga suprafaţă până ajungeţi din nou la ora 12.
■ Ţineţi-vă degetele în contact permanent cu sânii.
■ Când cercul este complet, mutaţi-vă degetele cu un centimetru pe mamelon şi faceţi încă un cerc în jurul ceasului. Continuaţi cu acest procedeu până aţi acoperit întregul sân. Asiguraţi-vă că aţi masat şi partea care duce sub braţ.
■ Puneţi-vă degetele pe vârful mamelonului. Căutaţi orice schimbare care ar fi putut să apară sub el. Apoi apăsaţi-1 cu grijă înăuntru. Ar trebui să se mişte uşor. Repetaţi paşii şi pe celălalt sân.
Ce trebuie să fac atunci când găsesc o umflătură? |
sus |
Consultaţi medicul pentru orice modificare găsită la sânii dumneavoastră, care persistă şi după ciclul menstrual, sau pentru orice alte modificări apărute şi care vă îngrijorează. Apelaţi la o consultaţie pentru următoarele motive:
■ apariţia unei zone diferite de celelalte zone, pe oricare dintre sâni.
■ apariţia unor umflături sau îngroşări care sunt fie în sân, fie sub braţ şi care persistă şi după ciclul menstrual.
■ apariţia unor modificări în mărime, formă sau conturul sânilor.
■ modificări de aspect pe pielea sânului sau pe mamelon (încreţire, deprimare sau inflamare).
■ apariţia de lichid de culoarea sângelui sau transparent, secretat de mamelon.
■ roşeaţă pe pielea sânului sau a mamelonului.
Cum se tratează cancerul de sân?
Dacă examinările medicale descoperă existenţa unui cancer de sân, tratamentul urmează la câteva săptămâni de la punerea diagnosticului. Tipul de tratament recomandat va depinde de mărimea şi de localizarea tumorii la nivelul sânului, de rezultatele testelor de laborator realizate asupra celulelor canceroase şi de stadiul sau extinderea bolii.
De obicei, medicul ia în considerare vârsta şi starea dumneavoastră generală de sănătate, precum şi opiniile dumneavoastră referitor la opţiunile de tratament. Tratamentele cancerului de sân sunt locale sau sistemice.
Tratamentele locale sunt utilizate pentru a înlătura, a distruge celulele canceroase dintr-o anumită zonă, cum ar fi sânul. Intervenţia chirurgicală şi tratamentul cu radiaţii sunt tratamente locale.
Tratamentele sistemice sunt utilizate pentru a distruge sau controla celulele canceroase din întregul corp. Chimioterapia şi terapia cu hormoni sunt tratamente sistemice. O pacientă poate beneficia doar de una dintre aceste forme de tratament sau o combinaţie a acestora, în funcţie de nevoi.
Intervenţia chirurgicală
Intervenţia chirurgicală de păstrare a sânului implică îndepărtarea porţiunii canceroase a sânului şi o zonă de ţesut normal, care înconjoară cancerul, în timp ce medicii se străduiesc să păstreze aparenţa normală a sânului. Această procedură este numită tumorectomie sau mastectomie parţială (îndepărtarea parţială a sânului).
Unii dintre nodulii limfatici ai axilei sunt, de asemenea, îndepărtaţi cu aceeaşi ocazie. De obicei, o radioterapie de şase până la opt săptămâni este utilizată pentru tratarea ţesutului rămas al sânului. Majoritatea femeilor care au o tumoră mică, într-un stadiu timpuriu, sunt candidate excelente ale acestui mod de abordare terapeutică.
Mastectomia totală (îndepărtarea întregului sân) este o altă opţiune chirurgicală. Procedurile de mastectomie practicate astăzi nu mai sunt aceleaşi ca vechile mastectomii radicale. Mastectomiile radicale erau proceduri extinse, care implicau îndepărtarea ţesutului sânului, a pielii şi a muşchilor peretelui toracic. Astăzi, procedurile de mastectomie, în mod obişnuit, nu îndepărtează muşchii şi, în cazul multor femei, mastectomiile sunt însoţite fie de o reconstrucţie imediată, fie de una ulterioară a sânului.
Ce se întâmplă după tratament? |
sus |
După încheierea tratamentului cancerului de sân, echipa de tratament, care de obicei include un medic oncolog, care lucrează împreună cu chirurgul, vă poate sfătui să apelaţi la administrarea unei forme de chimioterapie. Aceste tratamente sunt utilizate pe lângă tratamentul local al cancerului de sân, şi nu în locul lui, cu ajutorul intervenţiei chirurgicale şi al radioterapiei.
Prezenţa unei tumori benigne (necanceroase) la nivelul sânului poate mări riscul apariţiei cancerului la sân?
Prezenţa unei tumori benigne la nivelul sânului creşte rar riscul de a dezvolta un cancer de sân. Biopsiile unor femei indică prezenţa unei stări numite hiperplazie (creşterea excesivă a celulelor). Această stare contribuie la creşterea riscului doar într-o măsură foarte mică.
Când biopsia indică prezenţa unei hiperplazii şi a celulelor anormale, stare numită hiperplazie atipică, riscul apariţiei unui cancer de sân creşte considerabil. Hiperplazia atipică apare la aproximativ 5% dintre biopsiile tumorilor benigne ale sânului.
Cum mă pot proteja de cancerul de sân?
Urmaţi aceşti paşi în vederea depistării rapide a unei forme de cancer de sân:
■ Faceţi-vă o mamografie. Societatea Americană de Cancer recomandă realizarea unei mamografii, utilizate ca indicator, la vârsta de 30 de ani şi a unei mamografii computerizate în fiecare an după vârsta de 40 de ani. Mamografiile sunt o parte importantă a dosarului dumneavoastră medical.
■ Examinaţi-vă sânii în fiecare lună după vârsta de 20 de ani, după tehnica descrisă mai sus. Veţi deveni mai familiarizată cu contururile şi veţi fi mult mai alertată atunci când apar modificări.
■ Mergeţi la un specialist care să realizeze un consult al sânilor la fiecare trei ani după vârsta de 20 de ani şi la fiecare an după 40 de ani. Examenele clinice ale sânilor pot detecta modificări care nu pot fi detectate de o mamografie.
Care sunt factorii de risc ce pot duce la apariţia cancerului de sân?
