Tulburari de diferentiere sexuala
Index
»
Endocrinologie si metabolism
»
Tulburari de diferentiere sexuala
»Hermafroditismul adevarat
Hermafroditismul adevarat
Caracteristici clinice Hermafroditismul aderat este o
afectiune in care sunt prezente un or si un testicul sau una sau mai multe gonade cu caractere histologice ale amandurora (ovotestis). Pentru a justifica diagnosticul, trebuie sa existe o demonstrare histologica a ambelor tipuri de epiteliu gonadic, prezenta stromei oriene fara ovocite nefiind suficienta. Incidenta nu este cunoscuta, dar au fost raportate peste 400 de cazuri. Sunt recunoscute trei categorii: (1) o cincime sunt bilaterale - tesut orian si testicular (ovotestis) de fiecare parte, (2) doua cincimi sunt unilaterale - un ovotestis de o parte si un or sau un testicul de cealalta si (3) restul sunt laterale - un testicul de o parte si un or de cealalta.
Organele genitale externe parcurg toate gradatiile spectrului de la barbat la femeie. Doua treimi sunt suficient de masculinizati pentru a fi crescuti ca masculi. in orice caz, mai putin de o zecime au organe genitale externe masculine; majoritatea au hipospadias si mai mult de jumatate au fuziune labioscrotala incompleta. Doua treimi din fenotipurile feminine au un
clitoris marit si majoritatea au un
sinus urogenital. Diferentierea duetelor interne corespunde in mod uzual gonadei adiacente. Desi adiacent testiculului se dezvolta in mod uzual un epididim, dezvoltarea canalului deferent este completa doar la o treime. Din pacientii cu un ovotestis, trei sferturi au un epididim, doua treimi au o trompa uterina, o zecime au un canal deferent si o zecime au atat un canal deferent, cat si o trompa uterina. Uterul poate fi
nipoplazic sau unicorn. Urul ocupa obisnuit pozitia normala, dar testiculul sau ovotestisul poate fi gasit la orice nivel de-a lungul caii pe care coboara testiculul embrionar, in mod frecvent asociat cu o hernie inghinala. Tesutul testicular este prezent in scrot sau in pliul labioscrotal la o treime, in canalul inghinal la o treime si in aria abdominala la o treime.
Feminizarea si virilizarea riabile apar la pubertate, trei sferturi din pacienti dezvoltand ginecomastie si la aproximativ jumatate aparand menstruatii. La barbatul fenotipic,
menstruatia se prezinta ca hematurie ciclica. Ovulatia apare la aproximativ un sfert si este mai comuna decat spermatogeneza. La barbati, ovulatia poate determina
durere testiculara. Fertilitatea a fost semnalata la femei si mai rar la barbat. Malformatiile congenitale ale altor sisteme sunt rare.
Fiziopatologie Circa doua treimi din subiecti au cariotip 46XX, o zecime au cariotip 46XY, iar restul sunt mozaicisme in care este prezenta linia celulara Y. Mecanismul responsabil pentru dezvoltarea gonadala nu este cunoscut. Doar 10% din hermafroditii aderati sunt SRY pozitivi si se crede ca au fie mozaicism, fie translocatii implicand o portiune din cromozomul Y; restul se presupune ca rezulta din castigarea unor functii prin mutatii la nivelul genelor inferioare implicate in actiunea SRY. in rare situatii, multe rude cu cariotip 46XX sunt afectate, posibil ca rezultat al unei mutatii autosomate sau X-linkate.
Deoarece corpii galbeni sunt frecvent prezenti in ore, poate fi dedus ca axul neuroendocrin feminin este prezent si functioneaza normal la astfel de indivizi. Feminizarea (gineco-mastia si menstruatia) este rezultatul secretiei de estradiol de catre tesutul orian prezent. La pacientii masculinizati, secretia de androgen predomina fata de secretia de estrogen, iar unii pacienti produc sperma.
TRATAMENT
Cand diagnosticul este silit la un nou-nascut sau copil mic, atribuirea genului depinde de caracterele anatomice. La copin mari si adulti, gonadele si structurile ductale interne care sunt in contradictie cu fenotipul predominant (si cu "sexul asociat\", adica felul in care fi crescut) trebuie sa fie indepartate si, cand este necesar, organele genitale externe trebuie sa fie modificate adect. Tumorile gonadice sunt rare, dar au fost raportate in hermafroditismul aderat la cei care sunt purtatori de secvente de cromozom Y. in consecinta, trebuie sa fie luata in calcul posibilitatea unei dezvoltari tumorale viitoare atunci cand se decide conserrea tesutului gonadic.