mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
chirurgie si recuperare chirurgicala


Revascularizarea miocardica chirurgicala
Index » Chirurgia toracica » Revascularizarea miocardica chirurgicala
» Rezultate

Rezultate







Prezentarea rezultatelor rescularizarii miocardice chirurgicale doar prin prisma supravietuirii sau a intelului liber de anumite evenimente nefavorabile la un grup heterogen de pacienti nu are o prea mare loare. Stratificarea pacientilor in diferite grupe de risc si analiza1 rezultatelor chirurgiei asupra acestora are o loare crescuta (8).
Mortalitatea precoce (intraspitaliceasca) a crescut de la circa 1% la aproximativ 3% in centrele cu traditie. Aceasta crestere se datoreaza caracteristicilor grupului de pacienti tratati chirurgical astazi ativ cu cei tratati chirurgical cu cati ani in urma (azi pacientii care se opereaza sunt mai "bolnavi\"). Majoritatea deceselor se produc prin insuficienta cardiaca refractara (5,7,11).
Rata de supravietuire la o luna, 1, 5, 10 si 15 ani este de aproximativ 97, 95, 88, 75 si, respectiv, 60%. in principiu se remarca un aspect bimodal al curbei mortalitatii, cu un maxim in primele 3 luni postoperator, o perioada de platou pana la 6 ani si apoi o crestere a ratei mortalitatii dupa 6 ani de la operatie. Prima faza si mai ales a treia faza a curbei mortalitatii sunt influentate favorabil de folosirea arterei mamare interne pediculate drept conduct pentru bypass-u\\ aorto-coronarian.


O serie de factori intalniti preoperator la unii pacientii ce urmeaza a fi supusi rescularizarii chirurgicale ii plaseaza pe acestia in grupe de risc, la care mortalitatea operatorie este semnificativ mai mare (9). Clinica din Cleveland a pus la punct un sistem de eluare a acestor factori (4).
Un scor total peste 6 este asociat cu o mortalitate de aproximativ 10%. Un scor total peste 10 este asociat cu o mortalitate de circa 30%.
Rescularizarea miocardica chirurgicala este extrem de eficienta in amendarea manifestarilor clinice de angina pectorala (2). Recurenta simptomatologiei este insa cea mai frecventa manifestare de ischemie post-bypass aorto-coronarian. Curba incidentei reaparitiei manifestarilor anginoase prezinta si ea un maxim precoce (in primele 3 luni postope-rator), o faza de platou si o faza ascendenta dupa 4 ani. La 10 ani postoperator doar circa 60% dintre pacientii operati nu prezinta manifestari anginoase. Faza initiala este legata cel mai probabil de un grad de rescularizare incompleta sau de ocluzia precoce a grefelor. Faza tardi este rezultatul progresiunii leziunilor pe sele native sau ingustarii ocluziei unuia sau mai multor grefe. Este foarte interesant ca folosirea mamarei interne are un rol protector minor in ceea ce priveste recurenta simptomelor. Aceasta sugereaza ca perfuzia adecta a teritoriului LAD are un rol important in ameliorarea supravietuirii, dar nu in prevenirea recurentei anginei. Totodata reaparitia anginei nu influenteaza semnificativ rata mortalitatii.
Incidenta infarctului acut de miocard. IMA peri-operator are o incidenta de 2,5 la 5%. Producerea sa este in special datorata protectiei miocardice insuficiente si mai putin bolii coronariene sau operatiei in sine. IMA semnificativ perioperator este un factor de risc semnificativ pentru o mortalitate tardi crescuta (5,11).
IMA tardiv postoperator este relativ putin frecvent in primii 5 ani de la operatie, iar incidenta sa creste apoi progresiv (libertate de IMA la 5 ani de 96% si la 15 ani de 65%). Fiecare episod de IMA creste riscul unui nou IMA ulterior. Dintre factorii de risc mai importanti amintim: nefolosirea arterei ma-mare interne pe LAD, angina insila, rsta tanara sau ansata, diabetul zaharat sever, dislipi-demia (3).
Accidentele sculare cerebrale importante sunt rare postoperator. Ele sunt de obicei rezultatul emboliei gazoase sau cu resturi aterosclerotice desprinse din aorta. Incidenta este mai mica la pacientii tineri (circa 0,5% la tineri, dar ajunge la aproape 5% la pacientii de peste 70 de ani). Alti factori de risc pentru producerea accidentelor sculare cerebrale sunt boala cerebro-sculara preexistenta, ateroscleroza aortei ascendente, durata mare a circulatiei extracorporeale si hipotensiunea perioperatorie severa.


Tulburari neuro-comportamentate pot fi decelate la peste 75% din pacienti in primele zile postoperator, dar ele sunt relativ usoare si trec de cele mai multe ori neobserte. La trei luni de la operatie aceste tulburari sunt intalnite doar la intre 10 si 30% dintre pacienti. Incidenta acestor manifestari este influentata nefavorabil de anxietatea si depresia pre- si post-operatorie.
Rescularizarea miocardica chirurgicala creste capacitatea de efort si reduce anomaliile electro-cardiografice din timpul probei de efort (1,5). in cazul unui ventricul cu functie deprimata preoperator, o ameliorare a acestei functii poate fi obserta inca de la 2 saptamani postoperator. Lipsa acestei ameliorari semnifica cel mai adesea o rescularizare incompleta. La pacienti la care rescularizarea este completa si a caror functie ventriculara preoperatorie era deprimata o ameliorare a acestei functii se mentine si la 5 ani postoperator in majoritatea cazurilor.
Rescularizarea miocardica chirurgicala nu scade de obicei semnificativ incidenta aritmiilor ventriculare induse de efort care au la baza boala ischemica coronariana, intrucat aceste aritmii sunt produse cel mai adesea ca urmare a prezentei unor cicatrici parietale. De aceea, la pacienti avuti in vedere pentru rescularizare chirurgicala si care prezinta aritmii ventriculare grave trebuie luate in considerare proceduri specifice de tratament chirurgical antiaritmic, chiar in absenta anevrismului de ventricul stang. La pacientii fara cicatrici ventriculare sau anevrism de ventricul stang, la care aritmiile ventriculare grave au drept cauza ischemia reversibila rescularizarea miocardica poate scadea incidenta acestor aritmii.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor