La nivelul jonctiunii atrio-ventriculare (de fapt la nivelul ului care intersecteaza sau cuprinde orificiile atrio-ventriculare si cele de ejectie ventriculare), tesutul conjuncticardiac se densifica, formand o retea complexa colagenoasa cu extensii tendinoase, suficient de bine individualizata pentru a-si merita denumirea de schelet fibros al cordului.
Elementul central al acestui schelet este reprezentat de inelul vaivular aortic (descris mai sus). Punctele cele mai declive ale celor trei arcuri co-lagenoase ale inelului vaivular aortic prezinta niste ingrosari mai mult sau mai putin marcate. La nivelul punctului celui mai proximal fata de ventricul al ansei sinusului non-coronar (posterior drept) aceasta ingrosare
conjunctiva este extrem de marcata, ea fiind denumita trigonul fibros drept sau corpul central tendinos al cordului. De la aceasta structura pornesc cele doua fila coronaria ale inelului valvei tricuspide, dar si fila coronaria dreapta a inelului mitral. De asemenea acest corp tendinos este strabatut de fasciculul His ce pleaca de la nodul atrio-ventricular.
Si sinusului coronar stang (posterior stang) prezinta o ingrosare similara, care se afla tot in punctul cel mai proximal fata de ventricul. Aceasta ingrosare este mai putin marcata si ea poarta numele de trigon fibros stang. De la acest nivel porneste fila coronaria stanga a inelului mitral. intre cele doua trigoane fibroase se gaseste o lama de tesut conjunctidens ce se continua cu lamina fibrosa a cuspei anterioare a mitralei. Aceasta lama de tesut conjunctieste cortina subaortica.
