Atriul drept
Peretii acestei cavitati formeaza partea superioara dreapta a fetei anterioare cardiace, fata dreapta (pulmonara dreapta) si o parte mica a bazei cordului. Vena cava superioara se varsa in aceasta camera la extremitatea sa postero-superioara, iar cava inferioara la cea postero-inferioara. Un mic dirticul, urechiusa dreapta, proemina spre stanga dinspre partea sa antero-superioara si acopera astfel partea dreapta a aortei ascendente.
Interiorul atriului drept prezinta doua parti principale: una posterioara si una anterioara. in partea sa posterioara se varsa marile ne (cava superioara, cava inferioara si sinusul coronar). Aceasta este partea care deriva embriologic din sinusul -nos (sinus narum). Anterior de aceasta portiune se afla o zona cu un aspect mai neregulat, derivata embriologic din atriul primitiv, si care se continua anterior cu urechiusa dreapta (1).
Sinus narum, portiunea posterioara a atriului drept, include peretele posterior si pe cel drept al atriului drept si se intinde anterior pana la crista terminalis, o creasta ce corespunde la exterior la sulcus terminalis.
Atriul propriu-zis (derivat din atriul primitiv) este separat de atriul derivat din sinusul nos printr-o creasta musculara, crista terminalis, evidenta mai ales pe peretele drept. Ea incepe in portiunea superioara a septului, merge pe peretele atrial anterior de ostiul cai superioare si ajunge la cornul drept al vali nei ca inferioare. De la crista terminalis pornesc spre atriul propriu-zis niste trabecule musculare paralele, muschii pectinati.
Peretele septal prezinta fossa ovalis, o depresiune situata in portiune inferioara septala, imediat superior si la stanga orificiului cai inferioare.
Limbus fossae ovalis reprezinta marginea proeminenta a acestei depresiuni. El reprezinta extremitatea septului secund. Este mai evident superior si mai sters inferior. Marginea sa anterioara se continua cu cornul stang al vali nei ca inferioare.
Anterior si inferior se gaseste orificiul atrio-n-tricular, ale carui margini reprezinta cu aproximatie linia pe care se prind cuspele vali tricuspide. Posterior de locul de atasare a cuspei septale a vali tricuspide se afla o mica portiune a septului membranos ce separa atriul drept de ntriculul stang. Aceasta portiune este cunoscuta si ca sept atrio-ntricular (2,3).
Trigonul Koch este o mica zona delimitata intre baza cuspei septale a tricuspidei, marginea antero-mediala a sinusului coronar si tendonul Todaro, o proeminenta fibroasa, palpabila, care porneste de la corpul fibros central al cordului. Aceasta zona prezinta o mare importanta, intrucat la acest nil, in profunzime, se gaseste nodul atrio-ntricular si fasciculele juxtanodale (3).
Portiunea initiala a aortei (mai precis sinusul non-coronar) proemina in portiunea anterioara si dreapta a atriului drept sub forma torus aorticus.
Ventriculul drept
Ventriculul drept are forma unui "V\", intinzandu-se de la orificiul atriontricular pana aproape de varful cordului, avand apoi un traiect ascendent spre stanga sub forma conus arteriosus sau infundibu-lum. I se descriu astfel o zona de influx si una de ejectie (infundibulul), asezate in unghi obtuz. Partea sa anterioara constituie cea mai mare parte a fetei anterioare a cordului.
Aspectul interior al ntriculului drept este diferit la nilul celor doua zone ale sale. Tractul de influx si cel de ejectie (cele doua brate ale "V-ului) sunt separate de doua benzi musculare, una superioara si alta inferioara, ca doua arcade, care delimiteaza un fel de orificiu de trecere. Arcada superioara este crista suprantricularis (creasta supra-ntriculara). Ea este aproximativ perpendiculara pe septul interntricular de la care porneste si merge spre superior si apoi anterior, terminandu-se la nilul peretelui anterior ntricular. Arcada inferioara este trabecula septo-marginala. Aceasta isi are originea pe septul interntricular in portiunea inferioara a acestuia. Superior se continua practic cu creasta supra-ntriculara, iar inferior cu muschiul papilar anterior al ntriculului drept. Trabecula septomarginala mai este cunoscuta si ca banda moderatoare, deoarece s-a crezut odinioara ca ea previne distensia exagerata a ntriculului drept (4).
La nilul tractului de influx se remarca trabe-culele carnoase, benzi sau coloane ce contin in interiorul lor
fibre miocardice si care proemina in interiorul cavitatii ntriculare. Tractul de ejectie (in-fundibulul sau conul arterial), in contrast, are interiorul neted. El are traiect ascedent si se termina la nilul vali pulmonare.
Atriul stang
Desi dimensiunile atriului stang sunt mai mici in atie cu cele ale atriului drept, peretii sai sunt mai grosi. Mare parte din peretii sai sunt formati prin inglobarea portiunii terminale a nelor pulmonare in cursul dezvoltarii embriologice. Singura portiune a atriului stang in mod clar derivata din atriul primitiv este urechiusa stanga (1).
Ca pozitie, se situeaza posterior si superior fata de atriul drept, separat de acesta din urma de septul interatrial cu traiectul sau oblic. Ventral de el se afla portiunile initiale ale aortei si trunchiului pulmonar, iar sinusul transrs al pericardului se afla partial intre atriul stang si aceste vase. Urechiusa stanga comunica cu atriul stang printr-un orificiu mult mai ingust in atie cu urechiusa dreapta. intre trunchiul arterei pulmonare si urechiusa stanga trece artera coronara stanga (2,3).
Interiorul atriului stang este neted, muschi pec-tinati intalnindu-se doar la nilul urechiusei. Venele pulmonare se deschid la extremitatea postero-superioara, iar orificiile de varsare nu prezinta val.
Ventriculul stang
Ventriculul stang este descris ca o jumatate de elipsa pe sectiune longitudinala, avand deci o forma alungita de la ul coronar si pana la varful cordului. Pe sectiune transrsala aspectul este aproape circular, iar peretii sai au o grosime de trei ori mai mare decat cei ai ntriculului drept.
La fel ca si ntriculul drept, ntriculul stang are un tract de influx care porneste de la orificiul atriontricular si un tract de ejectie (sau de eflux), care merge spre valva aortica. La nilul ntriculului stang orificiile de influx (mitral) si de eflux (aortic) sunt in contact intim, spre deosebire de situatia de la nilul ntriculului drept, unde unghiul descris este larg, iar cele doua orificii la distanta unul de celalalt.
Peretele antero-lateral (anterior drept) al ntriculului stang este reprezentat de septul interntri-cular. Cea mai mare parte a acestuia este gros si muscular. in apropierea orificiul de ejectie (aortic), septul se subtiaza si continutul sau in fibre musculare scade progresiv, pana la a deni fibros, colagenos intr-o mica regiune de forma ovala sau rotunda chiar inferior de inelul fibros al vali aortice, numita pars membranacea septi. La extremitatea posterioara a acestei regiuni trece fasciculul His in drumul sau spre septul interntricular muscular (1.2).
