mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Notiuni de anatomia cordului
Index » Chirurgia toracica » Notiuni de anatomia cordului
» Anatomia valvelor cardiace

Anatomia valvelor cardiace


Share





La inimile dezvoltate normal valva aortica ocupa o pozitie centrala, ca o pana intre valvele mitrala si tricuspida, in timp ce valva pulmonara este situata anterior, superior si ceva mai la stanga valvei aortice. Valvele cardiace sunt situate la nivelul planseului atrioventricular, insa ele nu sunt perfect coplanare.
Valva pulmonara se afla la oarecare distanta de celelalte trei orificii valvulare, situata anterosuperior si in unghi drept cu valva aortica. Ea este legata de complexul tricuspido-mitro-aortic prin intermediul unei benzi fibroase lungi si relatiusor deformabile numita tendonul infundibulului sau tendonul conului arterial (1).

Valva tricuspida
Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian si inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii papilari.
Inelul valvular tricuspidian include: a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului, b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept, c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si una posterioara, ce pornesc de la trigonul fibros drept, si d) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre varfurile celor doua fila. Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de acest inel fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel, inelul fibros nu va corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial - endocard valvular.


Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara si posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare foita este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colage-noasa care se continua la baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule divergente din cordajele tendinoase (6).

Valva mitrala
Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea tricuspidiana. Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau fibros, foitele (cuspele), cordajele tendinoase si muschii papilari.
Inelul fibros mitral este format din elemente conjunctive dense de consistenta diferita care sunt in continuitate cu laminae fibrosae ale cuspelor valvulare mitrale.
Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si posterioara), separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana continua atasata la inelul fibros. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii, dintre care doua sunt mai adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate. Varfurile celor doi muschi papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile antero-laterala si posteromediala (1,3).
Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii marginale putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic intre conul de influx si cel de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost denumita si "tamponul aortic\" (1). Astfel, in timpul umplerii ventriculare pasive si al sistolei atriale, fata sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin spre varful trabeculat al ventriculului stang. Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei mitrale, partea clara (neteda) a fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina subaortica. in acest mod, aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros al vestibulului subvalvu-lar aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului stang.
Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar are o insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi muschi papilari puternici ai ventriculului stang. Acestia sunt papilarul antero-lateral si cel postero-medial. Fiecare cuspa primeste cordaje de la ambii muschi papilari.

Valva pulmonara
Valva pulmonara, valva de ejectie a ventriculului drept, continua infundibulul ventricular. Ea este situata la oarecare distanta de celelalte trei valve cardiace si antero-superior de ele. ul sau priveste superior, spre stanga si usor posterior.


Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se insera prin baze convexe pe o ingrosare fibroasa din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor proemina in lumenul vascular. Fiecare cuspa este o plica endocardica in interiorul careia se gaseste o lamina fibrosa. Central la nivelul fiecarei margini libere se gaseste o ingrosare cola-gena numita nodulus (Arantii). De-o parte si de alta a nodulului se gasesc lunulele, unde stratul de colagen este mult subtiat (1).
La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezinta trei sinusuri (Valsalva), al caror perete este mai subtire decat restul peretelui arterial pulmonar. Este foarte important ca inchiderea si deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de asemanatoare cu cele ale valvei aortice.

Valva aortica
Valva aortica are in mod normal trei cuspe. Ea are o structura similara cu a valvei pulmonare, dar o constructie mai solida. Cele trei componente esentiale sunt scheletul fibros solid, cuspele (foitele) valvulare fine si sinusurile Valsalva. Aceste trei elemente formeaza trei structuri cupuliforme care constituie intregul mecanism valvular.
Cuspele valvulare fine sunt plici de endocard care contin in interior laminae fibrosae cu o rezistenta deosebita, data in special de distributia fibrelor colagene, in straturi circulare si radiare alternative (1). Cuspele au o structura similara cu cele ale valvei pulmonare, dar mai solida. Ocazional lunulele sunt fenestrate in apropierea comisurilor (3). Lunulele formeaza aria de coaptatie din timpul inchiderii valvulare.
Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente decat cele pulmonare. Ele reprezinta dilatatii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Limita superioara a sinusurilor depaseste marginea libera a cuspelor valvulare. Dinspre lumen aceasta limita formeaza proeminenta supravaivulara. Arterele coronare se deschid de regula din aorta in apropierea acestei proeminente. La jumatatea sinusurilor aorti-ce grosimea peretelui arterial este de aproximatidoua ori mai mica decat a peretelui aortic obisnuit, iar diametrul vascular este de aproximatidoua ori mai mare (1).


Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Chirurgia toracica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai