1. Creier
Creierul este organul cel mai sensibil la hipoxie (7). in timpul CEC, debitul sangvin general este proportional cu presiunea de perfuzie. Este deci important sa mentimen o presiune medie relativ mare (50-70 mmHg) pentru a putea asigura un debit satisfacator, altfel consecintele sunt nefaste.
Alte complicatii neurologice (in afara celor datorate unui debit insuficient) sunt datorate emboliilor legate de:
- canularea arteriala;
- calcificarile lvulare (portiuni calcare aruncate in circulatie);
- trombi intracavitari;
- embolie gazoasa legata de CEC, la deschiderea cavitatilor cardiace.
2. Cordul
Complicatiile se datoresc insuficientei masurilor de protectie miocardica in timpul clamparii Ao. Hipoxia si anoxia prelungita fara masuri corespunzatoare de protectie (hipotermie, solutii cardiolo-gice) produc modificari la nivel intracelular concretizate prin suferinta mitocondriei care reprezinta "bateria energetica\" a celulei si distrugerea lizo-zomilor cu eliberarea de hidrolaze cu rol destructiv celular. Aceste modificari se datoresc meolismului celulelor in conditii de anaerobioza, care afecteaza ciclul Krebs si faciliteaza acidoza meolica (Candea si colab.).
Candea, Laky si colaboratorii, in urma unor cercetari fundamentale privind structura si infrastructura miocardului in timpul CEC, au adus contributii interesante in acest domeniu in ultimii 20 ani.
Astfel s-a considerat ca in timpul operatiilor pe
cord deschis bypass-u\\ cardio-pulmonar realizeaza o stare de "soc operator controlat\". Perfectionarea procedurilor CEC si a masurilor de protectie miocardica fac ca socul operator sa aiba consecinte mai mici asupra cordului si a celorlalte organe si sisteme.
Protectia miocardica deficitara are drept consecinta directa nereluarea activitatii electro-contrac-tile.
Majoritatea echipelor folosesc metode de protectie miocardica (cardioplegie) in functie de achizitiile acumulate in domeniu.
De la introducerea cardioplegiei in anii \'70, metodele de cardioplegie au evoluat permanent si permit in prezent oprirea cordul pentru mai multe ore si in acelasi timp prezerrea functiei electro-contractile a miocardului.
Majoritatea solutiilor cardioplegice au o concentratie ridicata in K si sunt folosite la temp. de 4-8° C in Ao ascendenta clampata sau in sinusul coronar, realizand cardioplegia anterograda si, respectiv, retrograda.
3. Pulmonii
Incidenta insuficientei pulmonare acute dupa CEC riaza dupa:
- competenta echipelor;
- tehnicile CEC;
- pacient;
- antecedente respiratorii.
Plamanii constituie unul dintre organele cele mai frecvent atinse de CEC prin mecanisme diverse si complexe (8). Multe dintre aceste mecanisme sunt si identificate.
Un rol important il joaca factorii mecanici. Odata cu oprirea cardiaca si clamparea Ao ascendente circulatia sistemica este deviata prin oxigenator. O parte din sangele pulmonar revine in cordul stang, ceea ce poate antrena o crestere a presiunilor pulmonare. Aceasta poate induce o distensie cardiaca si pulmonara. O descarcare cu ajutorul unei canule de respiratie plasata in cavitatile stangi permite sa recuperam sangele si sa evitam aceste probleme.
4. Supraincarcarea hidrica
Hemodilutia in timpul CEC produce diminuarea presiunii coloide, ceea ce antreneaza o crestere a sectorului III interstitial.
Consecinta este supraincarcare pulmonara, care se manifesta in primele 3-4 zile post CEC cu aspect
radiologie de pulmon incarcat si gazometrie alterata (hipooxigenare) si care impune o ventilatie prelungita si de regula administrarea de diuretice. Se poate produce
insuficienta renala" class="alin2">edemul pulmonar necardiogen (sindrom de insuficienta respiratorie), o forma de insuficienta respiratorie acuta, cauzata de mai multi factori, printre care si cei imunologici. Alta cauza recunoscuta este
transfuzia de
anticorpi antileuco-citari prin sange sau plasma.
Diminuarea administrarii produselor sangvine permite scaderea incidentei clinice a acestui fenomen.
5. Ficat, pancreas, intestin
Viscerele intra-abdominale sunt si ele sensibile la CEC. Aceasta se traduce printr-o insuficienta hepato-celulara, o pancreatita (cresterea post-CEC a enzimelor pancreatice) si o ischemie intestinala care se datoreaza cel mai frecvent unui debit cardiac scazut in timpul CEC sau postoperator prin diminuarea debitului cardiac global (cercetarile originale - inca din 1986 Candea, Laky si colaboratorii).
6. RinichiIn raport cu alte organe, rinichiul este mai mult studiat. Se admite azi ca insuficienta renala post-CEC este legata de insuficienta renala postoperatorie.
Deci este importanta o eluare corecta a functiei
renale pre-CEC:
- supravegherea diurezei in timpul CEC;
- mentinerea unei presiuni de perfuzie adecta.
