Cu
constipatie Trebuie obtinuta o descriere exacta a simptomelor si duratei lor. O schimbare recenta a obiceiurilor
intestinului necesita intotdeauna o eluare in vederea unui neoplasm obstructiv. O descriere a frecventei si naturii defecatiei trebuie obtinuta, incluzand prezenta efortului excesiv, scaunele tari- scibale sau senzatia de ecuare incompleta. Pacientul trebuie interogat asupra durerilor abdominale si balonarii asociate si simptomelor gastrointestinale superioare sau genitourinare. Este foarte important sa se obtina un istoric al utilizarii de laxative si durata acestei utilizari. O eluare blanda, dar atenta trebuie intreprinsa pentru semne de anxietate, suferinta emotionala sau
tulburari afective si utilizarea de medicamente care altereaza starea emotionala.
Examenul fizic trebuie directionat spre detectarea bolilor nongastrointestinale ce pot contribui la constipatie. O atentie particulara trebuie indreptata catre examenul neurologic, inclusiv o eluare a functiilor vegetative. Abdomenul trebuie examinat pentru semne de antecedente chirurgicale, distensie intestinala sau retentie de scaun. O examinare atenta perineala si anorectala trebuie efectuata pentru evidentierea de diformitati, atrofie de muschi fesieri, prolaps rectal, stenoza anala, fisura anala,
tumora rectala sau impactare fecala. Pacientului trebuie sa i se ceara sa se incordeze pentru a pune in evidenta un rectocel sau un prolaps rectal. Prezenta unui "clipit anal\" trebuie eluata prin demonstrarea contractiei reflexe a canalului
anal dupa o intepatura de ac pe perineu. Diversele complicatii ale
constipatiei sau tratamentului sau pot fi de asemenea detectate si pot fi motivul pentru care pacientul solicita atentia medicului (elul 42-6).
Sigmoidoscopia sau colonoscopia flexibila pot demonstra melanoza colonului ca o tulburare de culoare maro-neagra a mucoasei intestinale, ca rezultat al utilizarii cronice a laxativelor antrachinonice. Absenta haustratiilor la endoscopie sau irigo-grafie sugereaza un "
colon purgat\" datorita abuzului de laxative. Irigografia poate evidentia si leziuni obstructive colice, megacolonul sau megarectul si, in boala Hirschsprung, arata segmentul intestinal denert caracteristic, cu dilatare proximala a colonului. in astfel de cazuri, biopsiile rectale pot fi obtinute pentru a demonstra absenta neuronilor.
Investigatiile functionarii colonice si anorectale trebuie rezerte pentru pacientii cu constipatie gra idiopatica refractara la masuri terapeutice simple ( mai jos). La pacienti care acuza defecatie rara, investigatiile tranzitului colonie pot evidentia inertia colonica. Markerii radioopaci sunt ingerati si tranzitul lor este monitorizat prin radiografii abdominale seriate, pana cand cel putin 80% au trecut sau s-a scurs o perioada presilita de timp. Limita superioara normala pentru cei mai multi adulti este de circa 70 h. La pacienti suspecti de
obstructia ecuarii, investigatiile motilitatii anorectale furnizeaza informatii despre senzatiile rectale, scoelasticitate, relaxarea sfincterului anal intern si defecatia baloanelor umplute cu aer, de diferite marimi, introduse in rect. In timp ce pacientii cu constipatie datorata sindromului de colon iriil au adesea o complianta rectala scazuta si tolereaza greu distensia rectala, cei cu megarect au o complianta rectala foarte mare. Absenta relaxarii sfincterului anal intern sugereaza boala Hirschsprung. In unele centre, manometria anorectala este suplimentata cu investigatii electromiografice pentru a inregistra functia sfincterului anal extern, si defecografie in care este introdus in rect bariu ingrosat aproximand consistenta scaunului si ecuarea sa este monitorizata prin fluoroscopie, in timp ce pacientul sta pe o toaleta.
Complicatii ale constipatiei sau tratamentul sau
Hemoroizi
Fisura anala Prolaps rectal Ulcer stercoral Melanoza colonica Colon purgat Impactare fecala
Colita ischemica Volvulus colonie Perforatie colonica Incontinenta fecala Retentie urinara
Disfunctie cardiaca si cerebrosculara (de exemplu, sincopa, aritmii, angina)
