mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiunile maduvei spinarii
Index » Afectiuni neurologice » Afectiunile maduvei spinarii
» Anatomia maduvei spinarii

Anatomia maduvei spinarii







Anatomia madui spinarii in relatie cu semnele clinice
Maduva spinarii reprezinta o prelungire fina, tubulara a sistemului nervos central, continuta in interiorul canalului osos spinal. isi are originea la nilul bulbului si se continua caudal pentru a se termina la nilul filum terminale, o prelungire fibroasa a conului medular care se termina la nilul coccisului. La adult, maduva spinarii atinge o lungime de aproximativ 45 cm, are o forma ovala sau rotunda si se mareste la nilul regiunilor cervicala si lombara, unde sunt localizati neuronii care ineraza membrele superioare, respectiv, inferioare. Tracturile de substanta alba care contin caile ascendente senziti si descendente motorii sunt localizate periferic, unde corpii celulelor nervoase sunt grupati intr-o regiune interna, cu o forma asemanatoare frunzei de trifoi cu patru foi, care inconjoara canalul central (o prelungire anatomica a ntriculului IV). Membranele care inlesc maduva spinarii-piamater, arahnoida si duramater - sunt continue cu cele de la nilul trunchiului cerebral si de la nilul emisferelor cerebrale.


Maduva spinarii este organizata somatotopic, constand din 31 de segmente, fiecare continand o radacina motorie anterioara de iesire si o radacina senzitiva posterioara de intrare (ura 373-l). In timpul dezvoltarii embriologice, cresterea madui se produce mai lent fata de cea a coloanei rtebrale, iar la adult maduva spinarii se termina aproximativ la nilul primului corp rtebral lombar. Nervii spinali inferiori iau un traseu descendent pentru a iesi prin intermediul orificiului de conjugare adecvat. Primele sapte perechi de nervi spinali cervicali ies deasupra corpurilor rtebrale cu acelasi numar, in timp ce toti nervii subsecnti ies sub corpii rtebrali cu acelasi numar; aceasta situatie se datoreaza prezentei a opt segmente cervicale ale madui spinarii si doar a sapte rtebre cervicale. Relatia aproximativa intre segmentele madui spinarii si corpii rtebrali corespunzatori este ilustrata in elul 373-2. Aceasta relatie prezinta importanta pentru localizarea leziunilor ce determina compresia madui spinarii; de exemplu, un nil medular Tlo indica afectarea madui spinarii adiacente corpilor rtebrali 7-8 toracici
nilul leziunii Prezenta unui nil sub care este afectata functia senzitiva, motorie si/sau getativa reprezinta o caracteristica a afectarii madui spinarii. Nilul senzorial este obiectivat prin interogarea pacientului privind identificarea de catre acesta a unor stimuli obtinuti prin inteparea cu un ac sau a unei senzatii de racoare la aplicarea unor stimuli reci (un diapazon uscat dupa imersia in apa rece) la nil lombar cu deplasarea ulterioara superioara spre gat, pe fiecare hemitorace. In general, nilul senzitiv la intepare sau temperatura, care indica afectarea tractului spinotalamic, este localizat cu 1-2 segmente sub nilul real al leziunii unilaterale a madui spinarii, dar poate fi la nilul leziunii cand aceasta este bilaterala. Aceasta pentru ca fibrele senziti intra in maduva prin radacinile dorsale, fac sinapsa in cornul posterior si apoi urca ipsilateral cateva segmente inainte de a se incrucisa anterior de canalul central, pentru a insoti tractul spinotalamic opus. Leziunile care intrerup tracturile corticospinale si bulbospinale descendente determina paraplegie sau tetraplegie cu cresterea tonusului muscular, exagerarea reflexelor osteon-dinoase profunde si a semnelor tare de extensie. Asemenea leziuni produc, de asemenea, in mod tipic disfunctii getati, cu afectarea transpiratiei si a functiei cii urinare, intestinului si sexuale. Nilul transpiratiei poate fi determinat prin miscarea unei linguri pe trunchi. Exista o mica rezistenta la miscarea lingurii pe pielea uscata, netranspirata; la nilul la care incepe transpiratia, rezistenta va creste brusc.
Nilul cel mai inalt al lezarii madui spinarii este adesea localizat prin sesizarea semnelor segmentare corespunzand inervatiei motorii sau senziti afectate a unui segment medular individual. Pot fi observate o banda de sensibilitate alterata (hiperalgezie sau hiperpatie) la nilul terminal superior al afectarii senzoriale, fasciculatii sau atrofie ale muschilor inervati de unul sau mai multe segmente sau diminuarea sau abolirea unui singur reflex osteotendinos profund. Aceste semne pot, de asemenea, sa apara odata cu afectarea focala a radacinii sau a nervului periferic; de aceea, semnele segmentare sunt cel mai utile cand apar insotite de alte semne de afectare a madui spinarii. Asociat leziunilor transrse sere si acute poate sa existe mai ales o stare flasca a membrelor si, mai rar, spasticitate (asa numitul soc spinal). Aceasta stare poate sa dureze cateva zile, mai rar saptamani, si poate fi interpretata initial eronat ca afectare extensiva a mai multor segmente medulare (ca in mielopatia necrotica ascendenta asociata cu cancer) sau ca polineuropatie. Miscarile scurte clonice sau mioclonice ale membrelor preced, adeseori, paralizia in leziunile acute transrse, in special a celor datorate infarctului medular.
modele ale afectarii madui osoase Localizarea cailor majore ascendente si descendente ale madui spinarii este ilustrata in ura 373-l. Cele mai multe tracturi de fibre - incluzand cordoanele posterioare si tracturile spinocerebrale si piramidale - trec ipsilateral spre sediul de corp pe care il ineraza. Asa cum s-a amintit mai sus, fibrele aferente care mediaza senzatia de durere si temperatura sunt deosebite prin faptul ca urca controlateral sub forma tacturilor spinotalamice. Relatiile anatomice ale acestor variate tracturi si nuclei produc sindroame clinice distincti care sunt patognomonice pentru afectarea madui spinarii si care adeseori ofera indicii ale proceselor patologice subiacente.


Sindromul de hemimaduva Brown-Seguard Acest sindrom consta din pareza ipsilaterala (tractul piramidal) si pierderea sensibilitatii artrokinetice si vibratorii (cordoane posterioare), cu pierderea controlaterala a sensibilitatii dureroase si termice (tractul spinotalamic) sub leziune. Nilul senzitiv de durere sau temperatura este situat cu unul sau doua nile sub leziune.

Semnele segmentare, cum ar fi durerea radiculara, atrofia musculara sau abolirea reflexelor osteondinoase profunde, atunci cand apar, sunt unilaterale. Exemplele de sindrom de hemimaduva pur sunt rare; formele partiale sau bilaterale sunt mai frecnte. Sindroamele partiale pot implica cvadrantul dorsal (posterior) producand pierderea ipsilaterala a sensibilitatii vibratorii si artrokinetice sau ntral (anterior) cu paralizie ipsilaterala si pierderea controlaterala a sensibilitatii dureroase si termice.
Sindromul medular central Sindromul medular central rezulta din afectari ale neuronilor substantei cenusii si a tracturilor spinotalamice incrucisate din cinatatea canalului central. La nilul madui cervicale sindromul medular central produce pareza membrelor superioare disproportionat fata de pareza membrelor inferioare si pierderea "disociata\" a sensibilitatii constand din pierderea sensibilitatii dureroase si termice, cu o distributie in pelerina la nilul umerilor, bazei gatului si trunchiului superior, cu pastrarea sensibilitatii tactile fine, artrokinetice si vibratorii. Traumatismele, siringomielia, tumorile si ischemia arterei spinale anterioare reprezinta cele mai frecnte cauze ale sindromului medular central.
Sindromul celor doua-treimi anterioare Acest sindrom rezulta din afectarea extinsa bilaterala a madui spinarii care cruta cordoanele posterioare. Toate functiile madui spinarii - motorii, senziti si getati - sunt pierdute sub nilul leziunii, cu exceptia frapanta a sensibilitatii vibratorii si artrokinetice. Etiologia este vasculara, fie prin tromboem-bolismul arterei spinale anterioare, fie prin comprimarea acestui vas de catre leziuni tumorale din canalul medular.
Sindroamele intramedulare si extramedulare Diagnosticul afectiunilor madui spinarii necesita frecnt ca procesele intramedulare care apar in interiorul substantei medulare sa fie deosebite de procesele extramedulare, care comprima maduva spinarii sau vascularizatia sa. Caracteristicile distincti sunt relati si sersc doar ca indicatori grosieri pentru silirea deciziei clinice. in cazul leziunilor extramedulare, durerea radiculara este frecnt pronuntata si exista o pierdere precoce
a senzitivitatii sacrate (tractul spinotalamic lateral) si pareza spastica a membrelor inferioare (tractul corticospinal) datorita localizarii superficiale a acestor fibre la nilul madui spinarii laterale, care justifica susceptibilitatea acestora la compresiile externe. Leziunile intramedulare tind sa produca mai ales dureri cu caracter de arsura slab localizate si mai rar durere radiculara si cruta sensibilitatea de la nilul zonelor perineale si sacrate; semnele de tract corticospinal pot sa apara mai tarziu. In cazul leziunilor extramedulare, distinctia dintre tumorile extra-durale si cele intradurale este importanta, deoarece primele sunt in general maligne si ultimele benigne; durata lunga a simptomelor pledeaza pentru originea in-tradurala.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor