Ischemia colonului cel mai adesea afecteaza varstnicii datorita frecventei mai mari a bolii vasculare la aceasta grupa de varsta. Colita ischemica este aproape intotdeauna o boala nonocluziva. Suntarea sangelui la distanta de mucoasa poate contribui la aceasta situatie dar mecanismul ischemiei nu este cunoscut.
Tabloul clinic depinde de gradul ischemiei si de viteza instituirii ei. in colita ischemica acuta fulminanta, manifestarile majore sunt durerea abdominala joasa severa, sangerarea rectala si hipotensiunea. Dilatatia colonului si semnele fizice de peritonita se intalnesc in cazurile severe. Radiografia abdominala simpla poate evidentia amprenta digitala datorita hemoragiei si edemului din submucoasa (ura 288-l). Clisma baritata este periculoasa in situatiile acute datorita riscului de perforatie. Sigmoidoscopia sau colonoscopiapot detecta ulceratii, friabi-litate si pliuri proeminente datorita hemoragiei submucoasei. Angiografia nu este de ajutor in ingrijirea pacientilor cu suspiciuni de colita ischemica, pentru ca o leziune ocluziva remediabila se intalneste rareori. Rezectia chirurgicala poate fi necesara la unii pacienti avand colita ischemica fulminanta pentru excizia segmentului intestinal gangrenat; alti pacienti cu grade mai mici de ischemie pot sa raspunda la tratamentul medical conservator.
Colita ischemica subacuta este cea mai obisnuita varianta clinica a bolii ischemice a colonului. Aceasta produce grade mai mici de
durere si sangerare, adesea evoluand pe parcursul a cateva zile sau saptamani. Colonul stang poate fi interesat, dar rectul este, de regula, crutat datorita irigatiei colaterale, trasatura distinctiva fata de colita ulcerativa acuta. Clisma baritata evidentiaza edem, aspect de pietre de pavaj, amprente digitale si, ocazional,
ulceratii superficiale. Angiografia nu este indicata deoarece aproape toate cazurile sunt nonocluzive. Ocazional, formarea unei stenoze poate urma unui episod de colita ischemica sau poate fi prezenta de novo, fara antecedente de durere sau
diaree cu sange. Majoritatea cazurilor de colita ischemica nonocluziva se rezolva in 2-4 saptamani si nu recidiveaza. Interventia chirurgicala nu este necesara decat pentru
obstructia secundara stenozei post-ischemice.
ANGIODISPLAZIA COLONULUI Acestea sunt ectazii vasculare sau malformatii arterio veno ase (MAV) care apar la nivelul colonului drept la multi dintre indivizii varstnici si pot cauza sangerare ( modulul 44). Angiodisplazia este o leziune degenerativa care consta din vase dilatate, sinuoase, cu pereti subtiri, captusiti cu endoteliu vascular. Poate sa rezulte prin obstructia partiala a plexurilor venoase submucoase, secundara tensiunii generate in peretele cecal, in cursul contractiei musculare. Macroscopic, angiodisplaziile arata similar stelutelor vasculare ale pielii si la colonoscopie apar ca vase care se ramifica in forma de stea la nivelul submucoasei, masurand intre 2 mm si 1 cm in diametru. Leziunile sunt, de regula, multiple si se intalnesc in principal la nivelul cecului si colonului ascendent, dar la unii pacienti pot sa fie distribuite de la stomac pana la rect.
Angiodisplazia cecala este importanta datorita probabilitatii de sangerare, fie masiva, fie cronica. La pacientii peste 60 de ani, aproximativ un sfert din episoadele de sangerare colonica sunt secundare angiodisplaziei. Diagnosticul se sileste cel mai usor prin colonoscopie, care permite tratamentul prin fotocoagulare cu laser, electrocauterizare sau injectarea unui agent sclerozant. Unii pacienti cu sangerare masiva necontrolabila sau cu multiple sedii ale angiodisplaziei pot necesita hemicolectomie dreapta. Angiodisplaziile pot raspunde de asemenea la tratamentul cronic estro-progestati
