mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Leucemia mieloida acuta si cronica
Index » Oncologie si hematologie » Leucemia mieloida acuta si cronica
» Leucemiile limfocitare si limfomul non-hodgkin - aspecte generale

Leucemiile limfocitare si limfomul non-hodgkin - aspecte generale







EPIDEMIOLOGIE SI ETIOLOGIE Majoritatea pacientilor cu LAL sunt copii si adulti tineri. Incidenta la adulti este de aproximativ 1/100 000 persoane pe an. LAL este mai frecventa la sexul masculin decat la cel feminin si mai des intalnita la rasa alba decat la cea neagra. Spre deosebire de LAL, LLC este cea mai comuna leucemie din tarile vestice. Incidenta LLC este peste 10/100 000 pentru persoanele peste 70 de ani, dar mai mica de 1/100 000 pentru cei sub 50 de ani. LLC este, de asemenea, mai frecventa la barbati si la rasa alba.
Aproximativ 45 000 de cazuri noi de limfom non-Hodgkin apar anual in Statele Unite si acest numar este in crestere. Desi numarul total de pacienti este relativ mic ativ
cu cel al unor tumori solide mai frecvente, limfomul non-Hodgkin se claseaza ca fiind a sasea dintre cele mai frecvente cauze de deces datorat unui cancer in Statele Unite. Pentru sexul masculin, limfomul non-Hodgkin reprezinta a patra cauza de morbiditate prin cancer pentru indivizii sub varsta de 15 ani. in decadele dintre 15 si 34 de ani se claseaza drept a doua cauza de deces prin cancer pentru barbati si a cincea cauza pentru femei. Chiar si pentru barbatii de varsta cuprinsa intre 35 si 54 de ani constituie inca a treia cauza de mortalitate prin cancer. Exista o mica diferenta intre ratele supravietuirii la 5 ani in limfomul non-Hodgkin la albi si la negri. Limfoamele non-Hodkin se inscriu ca fiind a patra cauza de pierdere a numarului de ani de viata, pe an, prin cancer, demonstrand impactul profund personal si economic al acestei boli. Acest lucru este valabil si daca se scad cazurile aflate in crestere exponentiala de limfoame in cadrul SIDA.


Exista do ca in patogenia unor limfoame non-Hodgkin sunt implicati agenti infectiosi, dar nu exista do directe in acest sens in ceea ce priveste LAL cu celule pre-B sau T sau LLC. EBV prezinta o asociere puternica cu dezltarea limfomului Burkitt si leucemiei (LAL L3); unele limfoame asociate cu imunodeficienta, inclusiv virusul imunodeficientei umane HIV 1; si limfoamele angiocentrice ( modulul 186). HTLVI este agentul etiologic al leucemiei/limfomului cu celule T endemic al adultului in Caraibe si sudul Japoniei ( modulul 192). Limfomul gastric MALT apare ca o consecinta a infectiei cu Helicobacter pylori ( modulul 156).
Un numar de boli primare prezinta un risc crescut de aparitie ulterioara a LAL, limfomului non-Hodgkin si, in mai mica masura, a bolii Hodgkin (elul 113-5). Indivizii cu sindroame Down si Wiskott-Aldrich prezinta risc crescut de dezltare a LAL. Se remarca, de asemenea, o incidenta crescuta a LAL si LLC printre membrii familiei celor care au aceaste boli. Bolile cu imunodeficienta mostenita sau dobandita, la fel ca si bolile autoimune, sunt asociate cu o inciden


ta crescuta a limfomului (elul 113-5). Limfoamele non-Hodgkin apar in contextul imunosupresiei induse medicamentos si dobandite sau in imunodeficienta congenitala. Limfoamele non-Hodgkin se dezlta la pana 30% dintre indivizii infectati cu HIV 1 si intre 40 si 50% sunt asociate cu EBV. EBV este, de asemenea, prezent la aproape toti pacientii cu limfoame primitive ale sistemului ners central (SNC) asociate cu infectia cu HIV 1. Asocierea dintre imunosupresie si inducerea limfoamelor non-Hodgkin pare sa fie obligatorie; daca imunosupresia se poate corecta (spre exemplu prin oprirea tratamentului cu agentii imunosupresori consecutiv transtului de organ), un procent din aceste limfoame regreseaza spontan. Incidenta limfomului in imunosupresia iatrogena, infectia cu HIV 1 si bolile autoimune pledeaza puternic pentru contributia dereglarilor imune in dezltarea limfomului. Exista controverse privind implicarea in patogenia limfomului non-Hodgkin a expunerilor la unele substante chimice, incluzand dioxina, fenoxierbicidele, pesticidele si pselele de par.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor