mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli spirochetale
Index » Boli infectioase » Boli spirochetale
» Sifilisul secundar

Sifilisul secundar


Share





Manifestarile stadiului secundar sunt riabile, dar includ de obicei leziuni mucocutanate localizate sau difuze, simetrice, si limf adenopatie generalizata, nedureroasa. Sancrul primar in curs de vindecare este inca prezent la 15% din cazuri. Rash-ul tegumentar consta din sifilide maculare, papuloase, papulo-scuamoase si ocazional pustulare, adesea cu mai multe forme prezente simultan. Eruptia poate fi foarte discreta si aproximativ 25% din pacientii cu o eruptie vizibila de sifilis secundar pot sa nu realizeze ca au manifestari dermatologice. Leziunile initiale sunt simetrice bilateral, rosu palid sau roz, nepruriginoase, discrete, macule rotunde de 5-l0 mm in diametru, distribuite pe trunchi si extremitatile proximale (ura 174-4). Dupa mai multe zile sau saptamani apar de asemenea si leziuni papulare, rosii, de 3-l0 mm diametru. Acestea pot evolua spre leziuni necrotice (asemanatoare cu pustulele), in asociere cu endarterita tot mai intensa si infiltrare perisculara mononucleara. Aceste leziuni sunt diseminate, implicand frecvent palmele si talpile (ura 174-5) si pot aparea la nivelul fetei sau scalpului. Sifilidele foliculare papuloase mici, care implica foliculii pilosi, pot determina alopecie circumscrisa (alopeciain luminisuri), caderea parului capului, al sprancenelor sau al barbii la pana la 5% din pacienti. Ischemia si endarterita obliteranta progresi determina formarea unei scuame superficiale la nivelul papulelor (sifilide papulo-scuamoase) si pot determina in final necroza centrala (sifilide pustuloase).In zonele calde, umede, cu pliuri, inclusiv zona perianala, vul, scrotul, zona interna a coapselor, axile si pielea de sub sani, papulele se maresc, se erodeaza si determina leziuni mari, umede, roz sau alb-gri, extrem de infectante numite condiloame late, care sunt intalnite la 10% din pacientii cu sifilis secundar. Eroziunile mucoase superficiale, numite placi mucoase, apar la 10-l5% din pacienti si pot implica buzele, mucoasa bucala, limba (ura 174-6), palatul, faringele, vul si ginul, glandul penisului sau preputul. Placa mucoasa tipica este o eroziune gri-argintie inconjurata de o margine rosie si este de obicei indolora. in cursul recaderilor de sifilis secundar, condiloamele late sunt foarte frecvente, iar leziunile pielii tind sa fie asimetric distribuite si mai infiltrative, semanand cu leziunile pielii din sifilisul tardiv. Aceste caracteristici reflecta probabil cresterea imunitatii celulare.



Simptomele constitutionale ce pot acompania sau preceda sifilisul secundar includ durere in gat (15-30%), febra (5-8%), pierdere in greutate (2-20%), stare de rau general (25%), anorexie (2-l0%), cefalee (10%), meningism (5%). Meningita acuta apare numai la 1-2% din pacienti, dar au fost identificate cresteri ale proteinelor si celulelor din lichidul cefalorahidian la 30% sau mai mult dintre pacienti. T. pallidum a fost de asemenea identificata in LCR in cursul sifilisului primar si secundar la 30% dintre pacienti; aceasta descoperire este adesea, dar nu intotdeauna, corelata cu alte modificari ale LCR.
Alte complicatii mai putin frecvente ale sifilisului secundar includ hepatita, nefropatie, afectare gastrointestinala (gastrita hipertrofica, proctita circumscrisa, colita ulcerati, sau tumora rectosigmoidiana), artrite, periostite si iridociclite. Afectarile oculare care sugereaza sifilisul secundar cuprind modificari pupilare altfel neexplicate, nevrita optica si un sindrom de retinita pigmentara, ca si irita clasica (mai ales irita granulo-matoasa) sau uveita. Diagnosticul de sifilis secundar este adesea luat in considerare numai dupa lipsa de raspuns la terapia cu steroizi. Uveita anterioara a fost mentionata la 5-l0% din pacientii cu sifilis secundar, iar T. pallidum a fost identificata in umorile apoase ale acestor pacienti. Hepatita sifilitica se distinge printr-un nivel neobisnuit de inalt in ser al fosfatazei alcaline si printr-un aspect histologic nespecific, care nu seamana cu hepatita virala si include inflamatie moderata cu leucocite polimorfonucleare si limfocite si o usoara lezare hepatocelulara, fara colestaza. Afectarea renala produce o proteinurie asociata cu un sindrom nefrotic acut (sau, rar, cu glomerulonefrita hemoragica) si este caracterizata prin depozite subepiteliale electrono-dense si prin complexe imune glomerula-re - obsertii care sugereaza ca aceasta complicatie este o forma de glomerulonefrita prin complexe imune.





Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai