mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli spirochetale
Index » Boli infectioase » Boli spirochetale
» Imunitate a si prevenirea sifilisului

Imunitate a si prevenirea sifilisului


Share





Aproape 50% din contactii cunoscuti ai pacientilor cu sifilis primar si secundar devin infectati, dar riscul actual de infectie de la o expunere unica este probabil mult mai scazut. Rata aparitiei rezistentei dobandite la T. pallidum urmand unei infectii naturale sau experimentale este legata cantitativ de marimea stimulului antigenic, care depinde concomitent si de marimea inoculului infectios si de durata infectiei anterior tratamentului. Rolul anticorpilor serici in conferirea imunitatii la sifilis ramane controrsat. Anticorpul reaginic (VDRL) nu este protector. Anticorpii administrati pasiv la iepurii cu sifilis experimental, previn sau intarzie aparitia manifestarilor clinice de sifilis, dar nu previn infectia. Imunitatea celulara este considerata a fi de importanta majora in vindecarea leziunilor precoce si in controlul infectiei sifilitice. Infiltrarea celulara a leziunilor timpurii este compusa predominant din limfocite T si macrofage, iar limfocitele T sensibilizate specific se dezvolta devreme in cursul infectiei la om si la iepurii infectati experimental. Citokinele prezente la nilul leziunilor primare si secundare sunt de pronienta TH1, in corelatie cu inlaturarea microorganismelor de catre macrofagele activate. Un anticorp specific creste fagocitoza si este necesar pentru distrugerea mediata de macrofage a T. pallidum.




Incapacitatea de a cultiva treponeme patogene in vitro a stanjenit analiza antigenelor treponemice. incercarile de a induce imunitate la sifilis prin vaccinare nu sunt foarte promitatoare, desi injectarea repetata a iepurilor cu tulpini mobile iradiate cu raze gamma a conferit imunitate la o inoculare ulterioara. Membrana externa a T. pallidum contine putine proteine membra-nare integrale si nici un antigen de suprafata nu a fost definitiv identificat. Multe dintre antigenele majore sunt lipoproteine asociate probabil prin intermediul cozii lor lipidice cu membrana interna, proiectandu-se in spatiul periplasmatic. Nici unul dintre aceste antigene identificate nu s-a dodit a induce imunitate protectoare. Pana cand un vaccin practic si eficient va fi realizat, prenirea sifilisului va depinde de folosirea prezervatilor si de detectarea si tratarea cazurilor infectioase.



Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai