mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Sfaturi pentru o viata sanatoasa
Index » Sanatatea familiei » Sfaturi pentru o viata sanatoasa
» Rolul educatiei in fasonarea somnului copiilor

Rolul educatiei in fasonarea somnului copiilor


Share




Si pentru ca in submodulul anterior ne-am referit la importanta jucariilor in dezvoltarea etii psihice a copiilor, si chiar a inteligentei lor, aspect asupra caruia vom mai reveni si in modulul urmator, in acesta de fata, ne vom referi la. posibilitatile de care dispun parintii din a fasona", din a ameliora pana si somnul odraslelor lor, creand astfel chiar din start, premise favorabile, pentru ca cel dc-al treilea stalp de rezistenta al acestor odrasle sa se dezvolte bine. Aceasta situatie o datoram printre altele faptului ca copilul este prin definitie un zual. Pentru el o imagine, de exemplu, valoreaza cat sute de cunte. Pentru copil, ochii sunt intr-adevar seniorii simturilor, dupa cum a sustinut Leonardo Da Vinci, sau ale sufletului i ferestre, cum de data aceasta a sustinui poetul romantic german, H.Heine.
Si. pentru ca. dupa cum vom vedea, exista o ucenicie a somnului, ucenicie care se face in chiar frageda copilarie, vom insista in cele ce urmeaza asupra influentelor pe care le exercita patul in care copilul doarme, jucariile cu care acesta se joaca in ci. ca si diversele obiceiuri pe care le cream copilului pentru optimizarea somnului.
In legatura cu aceste aspecte retineti faptul ca in calitate de parinti, trebuie sa avem o deosebita grija pentru perioada de ucenicie a somnului. Aceasta perioada care incepe, cum am mai spus, din cea mai frageda varsta, este absolut determinanta pentru somnul intregii existente. De multe ori, gasim explicatia insomniilor adultului, in deficientele educationale ce fin de perioada de ucenicie a somnului, perioada care, dupa cum am vazut, aprfine primei- copilarii.
. Stim foarte bine, in acest sens, ca multi parinti urmaresc cu obstinatie si perseverenta ca micile lor odrasle sa fie trimise la culcare, in conditiuni de stingere totala a luminii si de inchidere a usii de la dormitor, fiind ferm connsi ca, pe aceasta cale, le sporesc spiritul de autonomie si in acelasi timp u obisnuiesc cu experinta separatiei. Cercetari efectuate pe aceasta linie, au demonstrat insa faptul, ca aceste practici reprezinta autentice stresuri. Pare paradoxal si incredibil, dar copin adorm mai repede in acompaniamentul unei lumini slabe si al usii intredeschise, prin care se aud vecile ce n dinspre bucatarie sau dinspre alte incaperi invecinate, si asta pentru ca aceasta lumina si aceste voci le confera acestora sentimentul securitatii. Nu trebuie sa uitam apoi, caprin definitie copilului ii este teama de a dormi singur. in plus, el vrea sa cunoasca misterele noptii, spionand din acest motiv ata nocturna a parintilor.
In ucenicia somnului intra si grija pe care trebuie sa o avem pentru ritualul de somn al copilului. Acest ritual incepe mai devreme decat ne imaginam. Cand copilul isi pune papusile la locul lor, inainte de culcare. el face cel mai adeseori acest lucru in contul ritualului mentionat. Procedand astfel, el este sigur ca a doua zi le va gasi la locul lor. Si, prin asociere, tot la locul lor ii va gasi pe bunici si pe parinti, fapt ce confera securitatea somnului si noptii.
Din ritualul somnului face parte si framantatul pemei sau mai ales suptul degetului, gesturi pe care noi, parintii, le prohibim cu vehementa, uitand sau ignorand ca aceste gesturi reprezinta o miscare ritmica, repetitiva, monotona si calmanta - elemente ce induc somnul. Din ritualul de somn al copilului, mai face parte papusa sa clasicul ursulet de catifea, cu care copin doresc a se culca impreuna inainte de culcare. Jucariile mentionate reprezinta, in aceasta ipostaza, autentice fetisuri si, in acelasi timp, autentice punti de legatura intre lumea veghei si cea a somnului. Lipsa acestor fetisuri nu este straina de lipsa consecutiva a somnului in conditiuni de voiaj sau de schimbare de domiciliu, la copin nostri, in consecinta, trebuie sa respectam cu strictete nu numai ritualul de somn al copilului, ci si insasi ordinea acestui ritual, caci, de pe urma acestei nerespectari, se resimte cu prisosinta somnul.

O problema importanta in ceea ce priveste^somnul atat al copiilor cat si al adultilor, tine de pat. in cazul copiilor, acest pat este cel mai adesea o cusca metalica, adanca, cu zabrele, ce aduce din anumite puncte de vedere cu o carcera". Oricum, sa ne imaginam ce salt socant inregistreaza copilul, cand il transferam din leagan, cu toata poezia si comoditatea lui, in aceasta carcera", de care am vorbit mai sus. Iata ce scria in legatura cu aceasta carcera", in 1936, celebrul medic si pedagog italian. Maria Montesori (1870-l952): Cusca inalta de fier, in care parintii isi plaseaza copin, pentru a le gasi un adapost forjat, este in acelasi timp realitate si simbol. Copin sunt prizonierii unei cilizatii construita in mod exclusiv pentru adulti, pentru binele lor care nu lasa libertatii copilului, decat un spatiu progresiv redus. Patul copilului nu este decat o cusca supreelevala. in scopul ca adultul sa poata manipula copilul, fara de a inregistra dezagrementul de a se apleca pentru a-l saruta El poate, de asemenea, abandona aceasta fiinta, care, fara indoiala, va ge, dar nu se va rani".

Nu neaga nimeni faptul, ca somnul copilului este la discretia parintilor. Mai mult decat atata: parintii decid cat si cum sa doarma odrasla lor, influentand pe aceasta cale ereditatea. Dar, exact cum a precizat Jeanette Bouton, o alta cercetatoare in problema: Copilul crede numai ceea ce vede". Asadar, el va spiona somnul adultilor si se va stradui sa-i imite pe acestia. Copilul, ca atare, nu poate adormi numai pe baza faptului ca trebuie" sa inchida ochii, respectiv pe baza faptului ca parintii ii impun cu insistenta acest lucru. Din acest motiv, cand parintii sunt insomniei sau dezorganizati in materie de somn, aceste lucruri se vor transmite si odraslelor lor, chiar daca ei au mostenit de la natura un somn bun. Copin imita lot ceea ce vad, inclusiv habitudinile pe linie de somn ale genitorilor lor. Daca ar fi ca, in cateva cunte, sa schitam si principalele caracteristici ce trebuie sa rena camerei copilului, in scopul ca acesta sa se dezvolte cat mai bine, din toate punctele de vedere, inclusiv si din acelea ale somnului,acestea ar fi cam urmatoarele:

a–  Camera mentionata trebuie adaptata, prin mobilierul ei, ca si prin ambianta pe care o creeaza, la varsta copilului, ea aratand intr-un anume fel cand este vorba de copilul mic, de prescolar sau scolar. Aceasta camera, ca atare, nu trebuie considerata ca o valoare fixa, inamobila, ci ca o valoare in miscare.
a–  Din capul locului precizam faptul ca, chiar in ipoteza ca nu dispunem de o camera separata, destinata copilului, ii vom amenaja acestuia un anume colt in spatiul de locuit de care dispunem, colt care sa fie numai al lui, si care sa fie dotat cat de cat cu mobilierul necesar acestei varste. Acest fapt va avea mari repercusiuni asupra personalitatii copilului, creandu-i simtul de independenta si de autonomie.
a–  in cazul copilului foarte mic, este absolut necesara existenta unui cos impletit, tapetat cu material colorat. Tot in cazul copilului foarte mic, o importanta cu totul speciala vom acorda peretilor si lenjeriei, realitati care este bine sa contina, dupa cum am vazut din studiile efectuate pe aceasta linie in SUA, desene expresive si frumos colorate. Ele vor mobiliza atentia copilului, stimulandu-le dezvoltarea functiilor cerebrale si in special a inteligentei.

a–  O atentie la fel de importanta vom acorda si patului care va gazdui copilul dupa ce acesta paraseste cosuletul. Asa dupa cum am vazut mai sus, acest patut nu trebuie sa se asemene cu o carcera". El trebuie sa fie frumos, colorat, si multifunctional. Tehnica moderna cu variatiile de materiale pe care le foloseste in acest scop, ne poate oferi o gama variata de sortimente pe aceasta linie.
Si, in sfarsit, cateva cunte despre influentele ereditatii asupra somnului si a modalitatilor prin care mediul poate modifica aceasta ereditate.
Mostenirea genetica proprie fiecaruia dintre noi, reprezinta o realitate cu mult prea importanta spre a nu-si lasa amprenta, si uneori chiar intr-o maniera semnificativa, asupra fapturii noastre si din punctul de vedere al somnului. Doua versuri dintr-o poezie a unui poet chinez, care a trait cu circa trei secole inainte de Hristos, si anume Tiui Yuan, tezaurizeaza cat se poate de fidel realitatea mentionata, versuri care suna astfel: Oricat cioplesti busteanul dupa voie/Pastreaza-n el batranele-nsusiri/.

Pentru oamenii de stiinta contemporani, din domeniul studierii somnului, nu mai este pusa la indoiala conditionarea somnului, mai bine-zis marcarea sa, de catre ereditate. Un savant american din domeniul mentionat, doctorul Wilse Webb, de la Universitatea din Florida, fiind pe deplin conns de aceasta conditionare, declara raspicat urmatoarele intr-una din scrierile sale: Daca suferiti de insomnie, sau, din contra, sunteti o persoana somnolenta, nu luptati impotriva acestor realitati implacabile". Fara a subestima insa implicatiile ereditatii in durata indiduala a somnului, suntem la randul nostru perfect connsi, ca educatia si obisnuinta joaca un rol hotarator in silirea acestei durate. De aceea, acei parinti care isi lasa odraslele sa lancezeasca cat mai mult in pat, obligandu-le sa doarma cat mai mult posibil, le vor crea acestora dupa ani si ani deprinderi de prost augur, cu care cei in cauza vor ramane marcati toata ata.
Dupa cum aceia care, dimpotriva, vor introduce in acest domeniu ordine, disciplina si norme stricte de ata rationala, vor culege cu timpul rodul acestor stradanii, in sensul ca cei in cauza se vor culca in timp util, desteptandu-se matinal, fara sa se complaca in obiceiul pernicios al lenerii in pat, chiar daca sunt purtatorii unor gene defavorabile din acest punct de vedere.

Se pare, totusi, ca intr-adevar, datoram ereditatii faptul ca unii chiar din start dorm bine si adorm cu usurinta, in vreme ce altii, tot din start au, dimpotriva, un somn mai scurt, mai superficial si mai fragil, fara a fi totusi insomniei. Cei din prima categorie declara fara ezitare ca au un somn bun, adormind de cum pun capul pe perna, dormind bustean cum zic ei, adica fara obisnuitele treziri si schimbari de pozitii in timpul noptii, si desteptandu-se perfect odihniti. Cei din a doua categoric acuza, dimpotriva, adormiri dificile, desteptari penibile, frecvente treziri in cursul noptii, si se cu duiumul. S.Monneret, in portretul facut acelora care dorm bine, subliniaza faptul ca acestia dorm in medie 8 ore pe noapte, dar stand in pat de regula 9 ore. Din punct de vedere electroencefalografic. acestora le este proprie o mai mare cantitate de somn paradoxal, asadar de sornn cu se, durata acestuia fiind de domeniul a circa 120 de minute. in atie cu cele aproximativ 65 de minute de somn paradoxal, ce ren de regula acelora cu somn mai fragil. Acestora din urma le este propriu in plus si un traseu electroencefalografic, care indica scurte perioade de somn profund, care surn mai ales spre sfarsitul noptii, si nu la inceput, ca in mod obisnuit.

Dupa cum vom vedea, cei cu somnul bun dispun de doua ori mai muil somn paradoxal, dccal cei cu somnul fragil, si de trei ori mai multe miscari oculare, ceea ce se soldeaza in mod obligator cu existenta unei mai mari cantitati de se. Acest surplus de se este pus de catre unii in legatura cu comportamentul psihologic aparte al acestor persoane. Tot aceste persoane se mai caracterizeaza sub raport psihologic si prin faptul ca sunt de regula mai anxioase, mai deschise catre depresie, si de regula inhibate sub raport sexual. in atie cu acestia, acei cu somnul fragil, exteriorizeaza un temperament mai energic, cu tot ce decurge din aceasta realitate. Tot acestia sunt de regula realisti, eficienti in ceea ce intreprind, apoi conform isti si extravertiti. Dupa J.Monroe, nu atat durata somnului ii desparte pe cei cu somnul bun din start, de aceia cu somnul fragil, ci faptul ca primii nu intercepteaza acele ultrascurte treziri din timpul somnului, si care in cursul unei nopti normale de somn sunt aproximativ 15 la numar, treziri pe care cei din a doua categorie le intercepteaza aproape in totalitate. Dupa calculele lui Monroe, efectuate pe loturi experimentale de voluntari, cei cu somn bun dorm in medie sase ore si jumatate, iar ceilalti, o durata de timp apropiata - 5 ore si 45 minute in medie.

Daca deosebirile cantitative dintre aceste doua categorii de indizi nu sunt semnificative, dupa cum vedem, nu putem spune acelasi lucru si despre cele calitative, deoarece la cei cu somnul fragil, ordinea ciclurilor somnului este perturbata, ceea ce antreneaza un somn mai usor, motiv pentru care acestia intercepteaza cu usurinta stimulii exteriori perturbatori, si in special pe aceia sonici. Ceea ce este foarte important de retinut este ca majoritatea dintre noi nu facem parte nici din prima categoric si nici din cea de-a doua - categorii extreme -, dupa cum am vazut, ci din compacta categorie care se interpune intre aceste extreme. De unde o atat de mare varietate a somnului.
Si pentru ca pana in prezent am pomenit de diverse experimentari stiintifice care s-au efectuat pentru a se vedea in ce masura mediul exterior poate contribui la dezvoltarea patrimoniului genetic uman de care depinde inteligenta personala era normal ca aceste experimentari sa sensibilizeze opinia publica generala si in special opinia acelora care se ocupa de problemele educatiei. In .untul acestei sensibilizari au aparut pe mapamond diverse centre sau institute care isi propun tocmai asemenea obiective. Ma voi opri, in continuare, doar asupra unui singur exemplu din cele multe pe care le-as putea da.

Astfel in Philadelphia, SUA, a intrat inca din 1975 in functie un institui, care, dupa cum a afirmat in prealabil acela care 1-a infiintat si care il conduce, doctorul in medicina si in psihologie Glenn Doman, isi propune reali/arca potentialului uman inca de la o varsta frageda." Elei acestui institut sunt copii intre 3-4 ani, copii cu o inteligenta normala, obisnuita, si care sub supravegherea propriilor mame sau ale unor profesoare, iau lectii de Istorie, matematica, geografie si chiar de limbi straine. Tot in acest institut, respectii ele mai pot lua lectii si la diverse instrumente muzicale. Conducatorul acestui original institut, si anume doctorul Glenn Doman, sustine ca stimularile zuale, auditive, si tactile, cu care au de-a face elei in cauza, se soldeaza cu nete influente prind dezvoltarea inteligentei ca si a diverselor dotari native de care dispun acesti ele.




Tipareste Trimite prin email










Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Remedii naturale




  SectiuniSanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai