mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Arteriopatii cronice obstructive
Index » Patologia vasculara periferica » Arteriopatii cronice obstructive
» Arteriopatiile viscerale

Arteriopatiile viscerale


Share





. Leziunile arterelor carotide si rtebrale, atat cele obstructi (ateroscleroza, displazia fibromus-culara, sechelele posttraumatice, compresiunile extrinseci), cat si cele neobstructi (anomaliile de traiect si forma ale arterelor carotide, anevrismele, fistulele arterio-noase carotido-jugulare) determina ischemia cerebrala sau insuficienta circulatorie cerebrala. Clinic, bolnavii prezinta frecnt simp-tome premonitorii nespecifice: cefalee, lipotimii, tulburari psihice etc. Simptomele cerebrale sunt reprezentate de tulburari de sensibilitate, afazie, hemiplegie, crize comitiale, mioza, tulburari getati. Se mai pot intalni simptome retiniene (cecitate mono-oculara etc). Manifestarile clinice depind de: a) topografia, intinderea si gradul leziunilor arteriale, b) eficienta circulatiei colaterale si bogatia ana-stomozelor si c) starea circulatiei sistemice. Dintre explorarile paraclinice, examenul eco-DoppIer vascular si arteriografia sunt principalele metode de confirmare a diagnosticului.


. Afectarea singulara a trunchiului celiac este rara. Ischemia acuta poate fi generata de leziuni traumatice ale abdomenului superior, embolii, ane-vrisme disecante de aorta. Ischemia cronica este produsa de obstacole, cel mai frecnt ateroma-toase, compresiuni extrinseci de cauze dirse, ane-vrisme, fistule arterio-noase si malformatii congenitale. Clinic bolnavul prezinta dureri epigastrice fara iradiere, cu orar fix, ce apar la o jumatate de ora dupa mese, dureaza 1-3 ore; senzatie de dis-tensie gastrica; scadere ponderala cu sindrom de malabsorbtie, diaree.
. Patologia arterelor mezenterica superioara si inferioara, de cauze asemanatoare cu cele ale afectiunilor trunchiului celiac, determina clinic semne de insuficienta vasculara mezenterica acuta sau cronica.
Formele acute pun probleme dificile de diagnostic, semnele fizice fiind putine si polimorfe in raport cu sacrificiul tisular noil. Principalele elemente de diagnostic sunt reprezentate de: durerea abdominala sera, neinfluentata de analgetice, la inceput colicativa, apoi continua; distensia abdominala; enteroragia; febra, leucocitoza - tardiv, ca urmare a socului toxico-septic. Toate aceste manifestari evo-
lueaza pe fondul unei ateromatoze sistemice sau a unor tare cardiace preexistente.
Insuficienta vasculara mezenterica cronica se manifesta clinic sub trei forme principale: forma dureroasa ("angorul intestinal\"), sindromul de malabsorbtie si stenozele intestinale. Angorul intestinal se caracterizeaza prin dureri epigastrice sau periom-bilicale, colicati cu iradiere "in bara\", ce apar la 15-30 min. postprandial si dureaza 1-2 ore. in stadiile avansate durerile devin continue, apar varsaturi si scaune diareice. Suferinta determina absten-tia bolnavului de la alimentatie. Diagnosticul este precizat de aortografie cu arteriografie selectiva de trunchi celiac si artere mezenterice.


Sindromul de malabsorbtie este determinat de irigarea intestinala deficitara. Bolnavii sunt anore-xici, deshidratati, casectici, cu edeme carentiale. Pentru diagnostic sunt utile urmatoarele teste: analiza scaunului, steatoreic dupa mesele de proba (continut crescut in lipide); proba de absorbtie a trioleinei marcate cu 1131 (diminuata); testul de absorbtie al D-xilozei (foarte scazut); prezenta fibrelor musculare nedigerate in scaun.
Stenozele intestinale sunt limitate la mucoasa, intereseaza un segment din circumferinta si determina suferinte moderate, limitate si rersibile.
. Afectarea arterelor renale (38) determina o alta forma de ischemie periferica de tip visceral, care genereaza hipertensiunea arteriala secundara prin stimularea sistemului renina - angiotensina -aldosteron. Diagnosticul necesita parcurgerea mai multor etape:
a) Etapa clinica in care suspiciunea etiologiei reno-vasculare este sugerata de aparitia hipertensiunii arteriale inainte de 35 ani sau dupa 55 ani, lipsa raspunsului la tratamentul hipotensor, prezenta unui suflu sistolic epigastric sau in flanc etc.
b) Etapa arteriografica, la bolnavii selectati dupa urografie si nefrograma izotopica.
c) Precizarea semnificatiei functionale a stenozei sau a caracterului sau activ. Metoda cea mai buna este dozarea reninei in sangele nos sis-temic, in, na cava inferioara sau selectiv in nele renale.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia vasculara periferica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai