Este o tulburare vasomotorie periferica incadrata in acrosindroamele vasculare distonice per-
manente; este caracterizata de cianoza uniforma a tegumentelor extremitatii, asociata cu scaderea locala a temperaturii cutanate, aspecte ce apar prin expunere la cald sau la rece (mai frecvent).
Etiologia este neelucidata. S-au invocat cauze endocrine si factori ereditari.
Fiziopatologia. Dupa Klugen (40), exista hiper-tonie venulara cu venoconstrictie, care duce la staza venocapilara si care provoaca reflex arteriolocon-strictie. Astfel rezulta excluderea circulatorie a patului capilar, iar fluxul sanguin este derivat prin anastomozele arteriovenoase.
Clinic extremitatile apar uniform cianotice, reci si umede. Se pot intalni
tulburari senzoriale: pares-tezii, furnicaturi, oboseala extremitatilor. Circulatia arteriala este normala, ceea ce explica absenta leziunilor trofice.
Examenele paraclinice utile diagnosticului sunt: oscilografia, reografia, capilaroscopia, oximetria (dozarea O2) crescuta in sangele venos aferent, arterioflebografia (opacifierea cu substanta de contrast a sistemului arterial si venos).
Tratamentul consta in evitarea frigului, vasodila-tatoare, hormonoterapie, sedative, kinetoterapie. Simpatectomia este recomandata de unii autori.
Livedo reticularis
Afectiune rara, de tip functional vasospastic, cu cianoza simetrica, persistenta, cu dispozitie neregulata, dand aspect "patat\", marmorat, se localizeaza de obicei la membre, dar se poate extinde si la torace. Se cunosc putine date despre etiologie. Modificarile fiziopatologice constau in obstructie arterioiara organica sau functionala cu dilatatie ve-nulo-capilara. Clinic bolnavii prezinta teritorii cutanate ca o retea sau pete permanente, usor proeminente, albastrui, care inconjoara tot teritoriul cutanat al extremitatilor. Fenomenele se accentueaza la frig. Pulsul arterial este normal. Tratamentul consta in protectie fata de frig, tratarea ulceratiilor prin mijloace locale nespecifice (pansamente antiseptice, drenaj postural, compresiune elastica a gambei) si simpatectomie.
Eritermalgie
Denumirea este introdusa de Smith si Allen (1), ea cuprinzand trei aspecte caracteristice ale bolii: culoarea rosie, cresterea temperaturii locale si durerea. Este o afectiune produsa de vasodilatatie arteriolo-capilara paroxistica segmentara, cu etiolo-gie obscura.
Clinic. Anamnestic se constata sensibilitate crescuta a extremitatilor la caldura, cu senzatie de arsura. La debut apar algii de tip acroparestezii, crampe musculare, intensificarea senzatiei de caldura; apoi, simptomatologia devine caracteristica: culoare rosie a extremitatilor, hipertermie locala, senzatie de caldura,
durere cu caracter de arsura pulsatila. Boala are evolutie cronica progresiva. Pot apare tulburari generale: cefalee, vertij, palpitatii, hiperhidroza, valuri de caldura. Examenele paracli-nice utile diagnosticului sunt: oscilometria, termo-metria cutanata, arteriografia. Tratamentul consta in: a) controlul asupra temperaturii la care sunt expuse teritoriile sensibile; b) desensibilizare la cald;
c) tratament medicamentos: acid salicilic, dibenzi-lina (Martorell), methisergide maleat (Catchpole);
d) tratament chirurgical: sectionarea sau injectarea de alcool in nerl posterior, peronier sau sural.
