Infectiile chirurgicale se manifesta prin semne locale, regionale si generale, in raport cu natura germenilor (aerobi, anaerobi), virulenta tulpinilor si reactivitatea organismului.
Infectiile acute, in general, debuteaza brusc, cu predominenta semnelor generale care domina loul clinic. Infectiile cronice, de obicei, sunt urmarea unui proces acut sau, cand apar ca atare, au un debut lent.
Semnele locale sunt cele patru, cunoscute de pe vremea lui Celsus, care detin ponderea in precizarea diagnosticului:
- roseata (rubor), expresie a vasodilatatei locale;
- caldura (calor), urmare a vasodilatatiei si activarii fluxului sanghin;
- tumefactia (tumor), rezultat al exsudatului lichi-dian si a diapedezei leucocitare, cu producerea de puroi;
- durerea (dolor), produsa prin excitarea suprali-minala a terminatiilor nervoase.
La acestea se adauga lezarea functiei segmentului respectiv (functio-lesa), in raport cu organul afectat.In raport de natura si gravitatea infectiei si de regiunea sau tesutul afectat, apar si alte semne specifice, pe care le vom prezenta la fiecare forma anatomo-clinica.
Semnele regionale apar ca urmare a difuziunii germenilor si toxinelor lor, de la locul infectiei si sunt reprezentate de:
- limfangita, reticulara sau tronculara ca urmare a interesarii retelei si trunchiurilor limfatice;
- adenita sau adenflegmon, rezultat al instalarii si agravarii infectiei in
nodulii limfatici, inclusiv cu formare de puroi.
Semnele generale sunt in raport cu gravitatea infectiei si sunt marcate de:
- ascensiunea termica, raspuns la actiunea toxinelor si antigenelor asupra organismului care poate depasi uneori 40°C si imbraca dirse forme in raport de germen si rezistenta organismului;
- frisonul, rezultat al bacteriemiei si toxemiei, precede sau urmeaza ascensiunii termice;
- tahicardia, concordanta cu febra, poate fi si rezultatul afectarii miocardului de catre toxinele germenilor;
- alterarea starii generale, manifestata prin astenie, adinamie, inapetenta, insomnii, agitatie, stare de prostratie etc;
- alte semne, apar in raport de forma anatomo-clinica a infectiei si de germenii determinanti si pot fi reprezentate de icter, eruptii cutanate dirse, hemoragii, oligurie, dispnee etc.