Aceste termen defineste o afectiune in care un episod autolimitat de tireotoxicoza este asociat cu un lou histologic de
tiroidita limfocitara cronica diferit de al bolii Hashimoto. Acest sindrom a fost denumit in mai multe moduri: tiroidita nedureroasa, tiroidita silentioasa, hipertiroidita, tiroidita cronica cu ndecare spontana a hipertiroidiei sau, dupa cum prefera autorul, tiroidita cronica cu tireotoxicoza tranzitorie (CT/TT). Denumirile care implica existenta hipertiroidiei sunt inadecvate, deoarece productia continua de
hormoni tiroidieni este neglijabila, iar RAIU scazut.
Sindromul apare la orice varsta, afectand in special femeile. Manifestarile tireotoxicozei sunt de obicei moderate, dar pot fi si severe. Tiroida nu este sensibila, este ferma, simetrica si usor sau moderat marita. Modificarile investigatiilor de laborator sunt: cresterea concentratiei serice a T4 si T3, proportionala cu tireotoxicoza si scaderea marcata a RAIU. VSH-ul este normal sau usor crescut, depasind rar 50 mm/h, iar
anticorpii antitiroidieni, cand sunt prezenti, sunt in titruri joase.
Etiologia, patogeneza si fiziopatologia acestei afectiuni sunt incerte. Titrurile de
anticorpi antirali nu arata un tipar caracteristic. Se presupune ca tireotoxicoza este determinata de eliberarea de hormoni din glanda, ca si in tiroidita subacuta. La randul lor, valorile scazute ale RAIU reflecta supresia hormonala a secretiei de TSH si existenta unei concentratii normale de iod, deoarece excretia urinara de iod nu este mult crescuta. Existenta unui grad de malfunctie tiroidiana este indicata de
insuficienta raspunsului RAIU la stimulare cu TSH exogen.
Tireotoxicoza din CT/TT diminueaza de obicei in 2-5 luni. Faza tireotoxica poate fi urmata de o faza de hipotiroidie. Ultima este autolimitata si poate fi singura componenta a afectiunii care este diagnosticata, deoarece faza tireotoxica poate fi foarte scurta. Majoritatea pacientilor se ndeca complet, altii au episoade recurente.
O varianta de CT/TT dupa
sarcina este numita tiroidita postpartum. Afectiunea apare la 2-6 luni dupa
nastere la 5-6% din femeile altminteri normale, iar in aproximativ lA din cazuri la femei cu
diabet zaharat insulino-dependent. Aceste paciente prezinta frecvent
gusa mica si au un istoric familial de boala tiroidiena si pot avea
depresie postpartum. in timpul primelor 2-3 luni postpartum pot aparea simptome tranzitorii de tireotoxicoza, cum ar fi oboseala, palpitatiile, labilitatea emotionala si intoleranta la caldura. Testele de laborator releva cresterea nivelului seric a T4 si T3, TSH supresat, titruri crescute de
anticorpi antitiroidieni si RAIU scazut. Pacientele pot prezenta, in evolutie, o faza de hipotiroidie (intre 4-8 luni postpartum) asociata cu scaderea T4 seric, cresterea TSH si titruri inalte de auto anticorpi. Aceste paciente necesita tratament simptomatic cu levotiroxina pana la recuperarea tiroidei. Femeile care raman din nou insarcinate prezinta risc de recurenta a tiroiditei postpartum.
Aceasta afectiune, in faza tireotoxica, poate fi diferentiata de boala Graves prin existenta unui RAIU scazut si prin absenta cresterii excretiei urinare a iodului. Cea din urma serveste si la excluderea sindromului iodbasedow. Cand aceste date sunt disponibile, afectiunea trebuie diferentiata de alte acuze de tireotoxicoza cu RAIU scazut, in special tiroidita subacuta. Lipsa sensibilitatii sau a nodularitatii tiroidei si absenta unei cresteri marcate a VSH-ului tind sa excluda acest ultim diagnostic. Atat pacientii cu tesut tiroidian ectopic cat si cei cu tireotoxicoza factitia raspund caracteristic la stimularea prin TSH exogen cu o crestere brusca a RAIU. Diagnosticul definitiv al CT/TT poate fi pus prin biopsie tiroidiana.
Deoarece actitatea tiroidei nu este crescuta in aceasta afectiune, masurile folosite in tratamentul hipertiroidiei sunt inutile. Pana la ameliorarea tireotoxicozei se administreaza propranolol.
