mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Malaria si alte afectiuni cauzate de parazitarea hematiilor
Index » Boli infectioase » Malaria si alte afectiuni cauzate de parazitarea hematiilor
» Malaria

Malaria







Malaria este o boala determinata de un protozoar transmis prin muscatura tantarilor Anopheles infectati. Este cea mai importanta boala parazitara la om, afectand o populatie de peste 500 milioane de oameni si constituind cauza a 1-3 milioane de decese in fiecare an. In prezent, malaria a fost eradicata in America de Nord, Europa si Rusia; totusi, in ciuda eforturilor enorme de control, a existat o recrudescenta a bolii in multe zone tropicale. In plus, rezistenta parazitului la medicamente si a vectorilor la insecticide pune probleme importante in majoritatea zonelor cu malarie. Astazi malaria ramane, asa cum a fost timp de secole, o grea pora a comunitatilor din zonele tropicale si un pericol pentru calatori.

ETIOLOGIE SI PATOGENEZA
Exista patru specii ale genului Plasmodium care infecteaza oamenii (desi cazuri rare implica specii care in mod normal afecteaza alte primate). Acestea sunt Plasmodium vix, Plasmodium ole, Plasmodium malariae si Plasmodium falciparum (elul 216-l). Aproape toate decesele datorate malariei incrimineaza P. falciparum. Infectia la om incepe prin inocularea sporozoitilor plasmodici de la nivelul glandelor salire ale femelei tantarului anofel in cursul pranzului cu sange (ura 216-l). Aceste forme mobile, de dimensiuni mici, sunt rapid transportate la ficat pe cale sanguina, and ca tinta celulele parenchimatoase ale ficatului, unde prin inzie incep o perioada de reproducere asexuata. Prin acest proces de amplificare (cunoscut ca schizo-gonie intrahepatica sau preeritrocitara sau merogonie), un singur sporozoit produce in cele din urma mai multe mii de noi merozoiti. Hepatocitul tumefiat in cele din urma eclozeaza, eliberand merozoitii in circulatia sanguina - un eveniment care initiaza stadiul simptomatic al infectiei. In cazul infectiilor cuP. vix siP. ole, o parte dintre formele in trahep atice nu se divid imediat, ramanand in stare latenta timp de luni de zile inainte de inceperea reproducerii. Aceste forme dormante, sau hipnozoiti, sunt cauza recaderilor ce caracterizeaza infectia cu aceste doua specii.


Dupa patrunderea in circulatia sanguina, merozoitii indeaza rapid eritrocitele si devin trofozoiti. Atasarea este mediata de un receptor de suprafata specific eritrocitelor. in cazul P. vix, acest receptor este inrudit cu antigenul grupului sanguin Duffy Fya sau Fyb. Majoritatea populatiei din vestul Africii sau persoanele care provin din aceasta regiune prezinta fenotipul FyFy Duffy-negativ si, prin urmare, sunt rezistenti la malaria cu P. vix. in stadiile initiale ale dezvoltarii intraeritrocitare, "formele inelare\" de dimensiuni mici ale celor patru specii de paraziti au un aspect asemanator la microscopul optic. Pe masura ce dimensiunea trofozoitilor creste, caracteristicile specifice speciilor devin evidente, pigmentul devine vizibil si parazitul are un aspect amoeboidal sau neregulat. Spre sfarsitul ciclului de 48 ore (72 ore pentru P. malariae), parazitul a consumat aproape intreaga hemoglobina si ajunge la dimensiuni mari, ocupand cea mai mare parte a hematiei. in acest moment, are loc scindarea nucleara multipla (schizogonia sau merogonia), iar eritrocitul se sparge pentru a elibera 6-30 de noi merozoiti, fiecare dintre acestia fiind capabil de a inda o noua hematie, repetand astfel ciclul. La om, afectiunea este determinata de efectul direct al inziei eritrocitelor, de distructia cauzata de parazitul asexuat si de reactia gazdei. in timpul acestui proces, unii paraziti se transforma in forme sexuate distincte morfologic (gametociti situati inca intraeritrocitar), care au o supravietuire lunga.
Dupa ingestia unui pranz de sange prin muscatura femelei tantarului anofel, gametocitii masculini si feminini se unesc la nivelul intestinului insectei pentru a forma un zigot. Acest zigot se matureaza pentru a forma un oochinet, care penetreaza si se inchisteaza in peretele intestinal al tantarului. Oochistul care rezulta creste prin diviziune asexuata pana cand erupe, spre a elibera miriade de sporozoiti mobili, care migreaza in hemolimfa glandei salire a tantarului, asteptand inocularea la om cu ocazia urmatorului pranz.


EPIDEMIOLOGIE

Malaria se intalneste in majoritatea regiunilor tropicale ale lumii. P. falciparum predomina in Africa, Noua Guinee si Haiti, in timp ce P. vix este mai frecvent in America Centrala si subcontinentul indian. Prelenta acestor doua specii este aproximativ egala in America de Sud, estul Asiei si in Oceania. P. malariae este intalnit in majoritatea zonelor endemice (in special in Africa sub-saha-riana), dar este mai putin frecvent. Infectia cu P. ole este relativ neobisnuita in afara continentului african.
Epidemiologia malariei este complexa si poate ria chiar si in arii geografice restranse. Endemicitatea a fost definita in functie de prelenta splenomegaliei copiilor cu rsta intre 2-9 ani ca hipoendemicitate (< 10%), mezoendemicitate (11-50%), hiperendemicitate (51-75%) si holoendemicitate (> 75%). in ariile holo- si hiperendemice (cum ar fi majoritatea Africii tropicale si zonele de coasta ale Noii Guinee), unde transmiterea P. falciparum este intensa (pana la o persoana intepata de fiecare tantar infectat, pe zi), persoanele sunt infectate de mai multe ori in cursul vietii. Aici morbiditatea si mortalitatea in timpul copilariei sunt considerabile. Imunitatea impotri bolii este dobandita greu, dar infectiile cu malarie ale adultilor sunt in mare parte asimptomatice. Aceasta situatie poarta denumirea de transmitere sila. in zonele in care transmiterea este redusa, eratica sau focala, imunitatea total protectoare nu este dobandita, o boala simptomatica putand surveni la orice rsta. Aceasta situatie poarta denumirea de transmitere insila. Chiar si in zonele cu transmitere sila, riatiile sezoniere coincid cu inmultirea tantarilor in timpul sezonului ploios. Malaria se comporta ca o boala epidemica in anumite zone (cum ar fi nordul Indiei, Sri Lanka, Asia de Sud-Est, Etiopia, Africa de Sud si Madagascar). Epidemia poate apare cand se produc modificari ale conditiilor de mediu, economice sau sociale, cum ar fi ploile abundente urmand dupa seceta sau situatiile cand refugiatii sau muncitorii migreaza dintr-o regiune fara malarie in zone cu transmitere ridicata. Epidemiile pot determina o mortalitate considerabila la toate rstele.


Determinantii principali ai transmiterii malariei sunt tipul de intepatura, longevitatea si densitatea vectorilor tantari, in general, rata transmiterii malariei este direct proportionala cu densitatea vectorului, patratul numarului zilnic de intepaturi la om pentru un tantar si puterea a zecea a probabilitatii ca tantarul sa supravietuiasca timp de 1 zi. Cu alte cuvinte, cei mai eficienti tantari vectori sunt aceia (cum ar fi Anopheles gambiae in Africa de Vest) care apar in densitate mare, inteapa frecvent omul si supravietuiesc mult. Longevitatea tantarului este deosebit de importanta, deoarece durata ciclului de viata a parazitului, care are loc in tantar - de la ingestia gametocitului pana la inocularea ulterioara - dureaza minim 7 zile (depinzand de temperatura ambientala); de aceea, pentru a transmite malaria, tantarul trebuie sa supravietuiasca mai mult de 7 zile. Rata inocularii entomologice, - numarul de intepaturi de tantari sporozoit-pozitive pe an - este cea mai frecventa eluare a transmiterii malariei si riaza de la < 1 in unele zone ale Americii Latine si Asiei Sud-estice la > 300 in zonele Africii tropicale.

MODIFICARILE ERITROCITELOR IN MALARIE
Dupa inzia unui eritrocit, parazitul in crestere consuma si degradeaza progresiv proteinele intracelulare, in principal hemoglobina; parazitul altereaza, de asemenea, membrana hematiei prin modificarea proprietatilor sale de transport, expunand antigenele de suprafata criptice si inserand proteinele noi derite din parazit. Hematia devine neregulata ca forma, mai antigenica si mai putin deformabila.In infectiile cu P. falciparum, protuberantele membranare apar la nivelul suprafetei eritrocitului la 24 de ore de la inceperea ciclului asexuat. Aceste "cioturi\" exteriorizeaza o rianta antigenica specifica de specie, cu greutate moleculara mare, care este o proteina de adeziune ce mediaza atasarea de receptorii endoteliului venelor si capilarelor - un fenomen denumit citoaderenta. Astfel, eritrocitele infectate sunt sechestrate in interiorul selor sangvine. in acelasi stadiu, hematiile infectate cu P. falciparum adera de eritrocitele neinfectate pentru a forma rozete. Citoaderenta si rozetarea se afla in centrul patogenezei malariei cu falciparum. Aceste procese au ca rezultat sechestrarea agregatelor eritrocitare care contin formele mature ale parazitului la nivelul organelor vitale (in special la nivelul creierului si al inimii), unde ele interfereaza cu fluxul microcirculator si cu meolismul, permitand dezvoltarea parazitului la distanta de mecanismul principal de aparare al gazdei, prelucrarea si filtrarea splenica. in consecinta, doar formele inelare mai tinere ale parazitilor asexuati sunt intalnite in malaria cu falciparum, parazitemia periferica subestimand numarul aderat al parazitilor din organism.In celelalte trei forme "benigne\" de malarie, sechestrarea nu are loc si toate stadiile de dezvoltare ale parazitului sunt
evidente in sangele periferic, in timp ceP. vix, P. ole si P. malariae prezinta o predilectie marcata fie pentru eritrocitele batrane, fie pentru reticulocite, si produc un nivel de parazitemie care arar depaseste 2%, P. falciparum poate inda eritrocitele de orice rsta si poate fi asociat cu lori foarte inalte ale para-zitemiei.

RASPUNSUL GAZDEI


Initial, gazda raspunde la infectia cu plas-modii prin actirea mecanismelor de aparare nespecifice. Functiile imu-nologice si de filtrare ale splinei sunt crescute in malarie, cu indepartarea accelerata atat a eritro-citelor parazitate, cat si a celor neinfectate. Celulele parazitate care se sustrag indepartarii splenice sunt distruse in momentul ruperii schizontului. Materialul eliberat induce actirea macrofagelor si eliberarea de citokine proinflamatorii derite din celulele mononucleare, care produc febra si alte efecte patologice. Temperaturi de 40°C sau mai mari sunt schizontocide; in infectiile netratate, asemenea temperaturi duc la sincronizarea ciclului parazitar si la aparitia puseelor febrile regulate si a frisoanelor, care mai demult erau folosite pentru a caracteriza diversele tipuri de malarii (puseu febril tertiar, la fiecare 2 zile si cuart, la fiecare 3 zile). Aceste modele febrile regulate sunt rareori intalnite la pacientii care primesc tratament antimalaric prompt si eficient.
Distributia geografica a siclemiei, talasemiei si deficitului de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza (G6PD) se aseamana indeaproape cu distributia malariei, anterior introducerii masurilor de control. Aceasta corelare presupune ca tulburarile genetice pot conferi protectie in fata decesului cauzat de malaria cu falciparum, aceasta protectie fiind confirmata in cazul heterozi-gotilor cu hemoglobina A/S (modelul cu siclemie). Mecanismul prin care aceste afectiuni protejeaza impotri infectiei plas-modice severe nu a fost clar elucidat, exceptand olocitoza malaeziana, in care eritrocitele rigide rezista la inzia mero-zoitilor, iar mediul electrolitic intraeritrocitar este ostil.
Raspunsul imun specific fata de malarie controleaza in cele din urma infectia, iar prin expuneri repetate la un numar suficient de tulpini confera protectie fata de o parazitemie inalta si fata de boala, dar nu si fata de infectie. Ca rezultat al acestui stadiu de infectie fara boala (premunitie), parazitemia asimptomatica este frecventa in randul adultilor si copiilor mai mari ce locuiesc in arii holo - si hiperendemice. Imunitatea este specifica atat pentru specia, cat si pentru tulpina de parazit malarie infectant. Sunt necesare atat imunitatea umorala cat si cea celulara, dar mecanismele pentru fiecare in parte sunt incomplet intelese. Persoanele imune prezinta o crestere serica policlonala a IgM, IgG si a IgA, desi cea mai mare parte a acestor anticorpi nu se coreleaza cu protectia. Anticorpii fata de o rietate de antigene parazitare probabil actioneaza concertat pentru a limita replicarea in vivo a parazitului. Transferul pasiv de IgG de la adultii imuni a fost demonstrat ca reduce nivelul parazitemiei la copii, iar transferul pasiv de anticorpi materni contribuie la protectia relati a copiilor fata de malaria severa in primele luni de viata. Aceasta imunitate complexa fata de boala este pierduta cand o persoana locuieste in afara unei zone endemice pentru cate luni sau mai mult.
Factorii care intarzie dezvoltarea imunitatii celulare cuprind absenta antigenelor majore de histocompatibilitate de pe suprafata eritrocitelor infectate, care impiedica recunoasterea directa a celulelor T, lipsa de raspuns imun fata de antigenul specific al malariei si enorma diversitate a tulpinilor de malarie, impreuna cu capacitatea lor de a exprima antigene riante imunodominante pe suprafata eritrocitului, care se modifica in decursul evolutiei infectiei. Diversitatea tulpinilor are, de asemenea, un impact asupra heterogenitatii raspunsului in anticorpi umorali. Parazitii pot persista in sange luni de zile - sau, in cazul P. malariae, chiar ani de zile - in lipsa tratamentului. Din cauza raspunsului imun complex din malarie, a diversitatii mecanismelor de eziune a parazitilor si datorita lipsei unor mijloace eficiente pentru eluarea in vitro a imunitatii clinice, nici un ccin eficace nu este inca disponibil.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai