Actiunea benefica a acestui tratament este de mult timp cunoscuta in actitatea practica, dar fundamentarea sa stiintifica a fost facuta in 1969 de H.Schaefer/18/.
Succesul acestui tratament de reglare si adaptare - depinde de alegerea cazurilor si de statiunea balneara propusa. Astfel in alegerea cazurilor vor trebui excluse acelea care prezinta evolutitate a procesului inflamator endomiocardic si care au o capacitate de prestatie cardiaca prea mica, respectiv sa se tina seama de rezerva coronariana" de care s-a amintit mai sus /1, 6, 8, 12, 18, 24/.
Eventualele infectii ale cailor respiratorii superioare, genitale sau culare, trebuie si ele tratate inainte de trimiterea la cura balneoclimaterica.
Locul de cura va fi ales intr-o statiune cu clima blanda care are un efect linistitor si de descarcare psiho-afectiva pe care-l ofera muntii de inaltime mica sau mijlocie 500-800 m, precum si regiunile colinare acoperite cu paduri unde nu este zapuseala atat de nociva bolnalor cardiaci, mai ales la cei valvulari. Nu sunt recomandate statiunile din muntii inalti cu variatii mari termice, vreme brusc schimbatoare si vant puternic. La noi se indica urmatoarele statiuni: Borsec, Buzias, Covasna, Vatra Dornei, Balvanyos, Lipova, Malnas, Tusnad /17/.
Atentie deosebita trebuie acordata bolnalor cu stenoza si insuficienta mitrala carora li se contraindica baile cu acid carbonic si exercitiile fizice prea solicitante.
La bolnai operati pe stenoza mitrala indicatia pentru cura balneara nu se face decat dupa trei luni de la operatia cu succes (similar cu indicatia pentru cei ce au avut infarct miocardic) si dupa ce s-a testat capacitatea de prestatie, respectiv rezerva coronariana.
Trebuie considerat ca bolnai cu stenoza mitrala au si un oarecare grad de insuficienta coronariana cu atat mai grava cu cat se poate adauga si scleroza coronariana.
Baile uscate cu C02 dau rezultate bune. Angina pectorala si scaderea rezervei coronariene limiteaza procedurile fizioterapeutice la hidroterapie simpla, bai uscate cu C02, kinetoterapie usoara si plimbari /24/.
Balneoterapia bolnalor cu stenoza aortica
Posibilitatea indicatiei curei balneoclimaterice la bolnai cu stenoza aortica depinde de gradul tulburarilor de hemodinamica pe care Ie-a creat leziunea valvulara respectiva.
La randul lor tulburarile de hemodinamica depind de gradul stenozei, posibilitatea asocierii unor leziuni mitrale, de starea muschiului miocardic in special a ventriculului stang, de valoarea TA sistolice (care nu trebuie sa fie sub 115 mm), de fluxul coronarian,
hemoleucograma, de frecventa circulatorie cerebrala. Braunwald - citat din K.Luhr/12/- arata ca in cadrul stenozei aortice tulburarile de hemodinamica sunt deosebit de accentuate: la 100 de bolna cu stenoza aortica a gasit 29 care prezentau fenomene de angina pectorala; la bolna la varsta de peste 20 de ani au gasit presiunea sistolica in ventricolul stang cu 70-90 mm Hg mai mare decat presiunea in artera aorta, iar gradientul dintre presiunea din ventriculul stang si aorta a fost de 100 mm Hg. Aceste date apar deosebit de valoroase daca consideram ca in repaus gradientul de presiune apare ca important numai daca diametrul aortic se stramteaza cu 1/3.
H.P. Kayenbiihl /10/ a edentiat la bolnai cu stenoze aortice grave, cu gradient de presiune medie de 50 mm Hg, o contractilitate a miocardului stang foarte slaba ce limiteaza indicatiile tratamentului balnear.
Din aceste date reiese ca gratatea unei stenoze aortice nu este intotdeauna usor de apreciat. Caracterul suflului sistolic si marirea ventriculului stang nu sunt elemente suficiente pentru evaluarea capacitatii de prestatie si nici pentru autorizarea unei cure balneare. De mare ajutor este ecografia.
Importanta este evaluarea fluxului coronarian si a rezervei coronariene. O serie de autori citati de K.Luhr ,/18, p.255/ au aratat ca la bolnai cu stenoza aortica scurgerea sangelui prin coronare (cercetari cu metoda cu Argon) a edentiat un volum ce s-a ridicat la 106A±5,8 ml/100 g/min, fata de 87,2A±3,6 ml/100 g/minut la inima sanatoasa. in ciuda scurtarii duratei diastolei din stenoza aortica se inregistreaza, deci, debite coronariene ridicate, ceea ce denota necesitati energetice marite ale miocardului cerute de durata mare a sistolei care aduce cu sine cresterea nevoii de oxigen.
S-a dovedit de asemenea ca bolnai cu stenoza aortica au debite coronariene diferite dupa cum sunt prezente sau nu fenomene de angina pectorala, si anume: s-au gasit valori de 104 ml/100 g/minut la cei la care era asociata angina si 98 ml/100 g/min la cei la care nu era asociata angina. Aceasta diferenta se datoreaza consumului marit de 02 la persoanele care prezinta fenomene de angina pectorala 131.
Rezerva coronariana este redusa la acesti bolna.
Date fiind aceste conditii hemodinamice ameliorarea circulatiei coronariene este foarte greu de obtinut la acesti bolna. Ar trebui realizata scurtarea sistolei (deci alungirea diastolei), scaderea nevoii de 02 a miocardului si cresterea debitului coronarian, ceea ce in actitatea practica este deosebit de dificil.
Climatoterapia potrita acestor bolna este cea de la inaltimi in jur de 1000-l200 m, dar poate sa fie favorabila si cea pana la 2500 m daca nu este umeda si nu este vant prea puternic.
Hidroterapia sub forma celei indicate de S.Kneipp este utila acestor bolna. Baile partiale de brate (crescande) sunt de asemenea benefice.
Baile gazoase cu C02 efectuate cu precautiuni sunt utile. Bolnai cu insuficienta aortica prezinta ca particularitate hemodinamica afectarea circulatiei cerebrale si coronariene. Gradul insuficientei circulatorii cerebrale este paralel cu scaderea TA diastolice. Studiul anginei pectorale la acesti bolna a aratat urmatoarea frecventa a acesteia: este rara la bolnai cu insuficienta aortica de gradul I, este prezenta la 1/5 din cele de gradul al ll-lea; este prezenta la 1/3 din cele de gradul al lll-lea si se gaseste la 1/2 din cele de gradul al IV-lea.
Deci s-a dovedit un paralelism intre gradul de gratate al insuficientei aortice si frecventa anginei pectorale /12/.Incarcarea usoara a inimii este favorabila in angina pectorala din insuficienta aortica, deoarece cresterea frecventei cardiace din efort determinand cresterea volumului sistolic, scaderea duratei diastolice (prin aceasta scazand si reculul de sange diastolic) si, in final, usureaza contractia peretelui miocardic a carei consecinta este scaderea consumului de 02 13/. Buchner Fr. si colaboratorii (citat din K. Luhr - 12 p.257) a gasit la valvularii aortici compensati mici necroze si cicatrici in straturile interne ale ventriculului stang, in muschii papilari si in trabecule, dovedind gratatea valvulopatiilor aortice chiar cand acestea apar clinic compensate. Pornind de la aceste date, se intelege ca procedurile terapeutice care ar scadea prea accentuat frecventa cardiaca nu sunt indicate la bolnai cu insuficienta aortica.
Baile generale si cele cu C02 trebuie administrate cu prudenta, la temperatura de 35A°-36A° si numai cu imersia a 1/2 din corp in vana, adica 23 cm. Mai bine sunt recomandate baile uscte cu C02.
Pericolul bailor si al incarcarilor mari in general, consta in posibilitatea instalarii insuficientei circulatorii cerebrale, care este absenta sau latenta in repaus.
Baile intregi este bine sa fie etate.
Psihoterapia, terapia ocupationala, ergoterapia se efectueaza in maniera prezentata in partea generala a lucrarii.
