Am in dere doua feluri de actiuni (52, 53)
- asupra locului de munca in sens ergonomie si
- asupra persoanei de recuperat (in functie de varsta, boala, aspiratiile si calificarea acesteia).
persoanele necalificate, de regula, persoane tinere, trebuie scolarizate si apoi orientate vocational-profesional;
- persoanele calificate, entual reincadrate sau reindrumate profesional.
Cuprins:
Pregătirea şcolară a deficienţilor cardiovasculari |
sus  |
Ca principiu, este bine ca deficienţii să fie şcolarizaţi în cadrul şcolilor generale şi numai când aceasta nu este posibil să fie orientaţi către şcoli profesionale speciale, deoarece în cadrul colectivităţilor de deficienţi ei au tendinţa de a se structura particular, ceea ce le creează greutăţi la readaptarea în muncă alături de valizi după şcolarizare.
Orientarea vocaţional-profesională a deficienţilor cardiovasculari |
sus |
Repartizarea în şcoli profesionale a tinerilor deficienţi trebuie precedată de orientarea lor vocaţional-profesională, prin care înţelegem influenţarea tânărului în alegerea unei profesiuni compatibile cu aptitudinile, aspiraţiile şi posibilităţile lor psiho-fizice de a presta această profesiune după calificare şi în funcţie de nevoile economice de prezent şi de perspectivă.
Orientarea profesională (O.P.) este o activitate de echipă în care intră mulţi specialişti: medici, pedagogi, psihologi, sociologi, asistente sociale, care în vederea eficienţei activităţii lor trebuie să ţină seama de trei grupe de factori: factori ce ţin de deficient, de solicitările profesionale şi de posibilităţile concrete existente în momentul profesionalizării deficientului şi în viitorul apropiat, privitor la şcolarizarea, calificarea şi încadrarea în muncă a tânărului după calificare (53).
Factorii legaţi de solicitările profesionale
Activitatea de O.P. urmăreşte alegerea celei mai potrivite profesiuni pentru deficienţi. Ea este continuată cu selecţia profesională prin care se urmăreşte încadrarea şi prestarea unei meserii într-un anumit loc de muncă.
Nu este suficient să indicăm o anumită profesiune cum ar fi cea de "tâmplar", ci trebuie să anticipăm în sensul precizării şi a locului de muncă indicat: "tâmplar, în postură şezândă, croit piese, strungit piese de lemn, finisat piese de lemn" etc, considerând deci şi condiţiile ambietale de muncă.
Posibilităţile concrete existente de şcolarizare, calificare şi încadrare în muncă oferite, sunt în funcţie de sarcinile economice de prezent şi de viitor pe plan naţional, sau judeţean. Orientarea şi selecţia profesională se face şi în funcţie de aceste nevoi.
Aspecte pedagogice particulare ale deficienţilor.
Particularităţile învăţământului profesional la deficienţi inclusiv cei CV. sunt: caracterul eminamente practic şi participarea activă a elevilor la procesul de ucenicie: fiecare şcolar deficient trebuie să fie interesat la maximum, iar învăţământul trebuie să corespundă atât aspiraţiilor cât şi abilităţilor sale.
Factori care ţin de deficient
Profesiunea indicată trebuie să urmărească utilizarea optimă a restantului morfofuncţional cardiovascular privit în dinamica sa în cadrul activităţii viitoare, evitându-se atât suprasolicitarea cât şi subsolicitarea. Vor trebui cunoscute aspiraţiile deficientului, posibilităţile intelectuale, nivelul său cultural general, trăsăturile de personalitate, inteligenţa sa, aptitudinile practice, interesele pe care le are (fie ele materiale sau afective), situaţia materială şi preferinţele familiei deficientului. La BCV operaţi pe inimă - indiferent că este vorba de boli congenitale sau câştigate -capacitatea de prestaţie rămâne uşor scăzută, fapt de care trebuie să se ţină seama în întregul plan de recuperare (85).
Recalificarea profesională a b.c.v |
sus |
Apare ca necesară atunci când persoana respectivă nu-şi poate continua vechea profesiune din cauza deficienţei sale, iar modificarea sau schimbarea locului de muncă este inoperantă. Şi aici sunt valabile regulile generale expuse la O.P. a deficienţilor. Ca particularităţi a acesteia subliniem repartizarea pentru calificare într-o profesiune similară sau cât mai apropiată de cea anterioară, spre a se folosi vechile deprinderi profesionale (vechiul "stereotip dinamic") şi durata scurtă a şcolarizării. Recalificarea profesională nu se mai recomandă la deficienţii care depăşesc vârsta de 45-50 ani.
Locuri de muncă potrivite pentru b.c.v. |
sus |
în diferite unităţi există o serie de locuri de muncă accesibile B.C.V. Dintre acestea menţionăm (după Aglae Georgescu şi colab.):
activităţile de birou constituie o rezervă inepuizabilă de posibilităţi de încadrare. Dintre posturile de muncă administrative recomandate amintim pe cele de secretariat, contabilitate fără funcţie de răspundere, economist fără funcţie de răspundere, statistician, casier, calculator, dactilograf, stenodactilograf, referent, bibliotecar, registrator medical etc. De asemenea, se includ aici toate profesiunile cu calificare superioară care se desfăşoară cu efort fizic mic fără suprasolicitare psihică, în mediu de confort organic;
activităţi în industria electrotehnică şi mecanică fină: bobinator, mecanic precizie, depanator - tehnician radio TV, ajustor eiectric-precizie, electrician contoare, supraveghetor de tablouri electrice, electrician auto, semiconductori, cablaj în electronică, operator calculatoare etc;
activităţi în industria metalurgică şi constructoare de maşini: laborant, desenator tehnic, ajustor mecanic, frezor, strungar piese mici, sudor electric, montor de piese mici. mecanic întreţinere;
activităţi în industria textili şi confecţii: cusătoreasă, croitorie, tricotat, stopaj, lenjereasa, brodeză, triere deşeuri, vânzătoare textile, pălărier, modistă, imprimator şi copist modele, controlor calitate, ştampilator, sortator ţevi-produse finite, ambalator colete mici, etichetator;
activităţi în industria pielăriei şi încălţămintei: tăietor căptuşeli, ajustor margini, sortator piese perechi, sortator deşeuri, controlor calitate, richtuitor, ambalator etc;
activităţi in industria poligrafica: indoitor de scoarţe, tăietor colţuri, lipitor etichete, paginator, controlor cărţi, desenator, montaj foto, linotipist, foto-gravor, cartonagist, librar etc;
activităţi in industria alimentară: sortator legume-fructe, ambalator, etichetator, vânzător etc;
activităţi în sector de construcţii: desenator industrial, sortator parchete, pictor-decorator, decupaj, asamblaj materiale plastice;
activităţi în telecomunicaţii-transporturi: cartator, primitor maşini garaj, dispecer-mişcare, taxator etc;
activităţi în cooperaţia meşteşugărească: pe ramuri de producţie conform calificării deficienţilor, cu muncă în cadrul cooperativei sau la domiciliu - ceasornicar (fabricaţie, montaj, sau reparaţii), optician, lustruitor şi montator lentile, bijutier marochiner, gravor, fotograf, frizer, coafor, cizmar, laborant dentar, pictor artizanal, confecţioner articole mici artizanat hârtie, plastic, metal, stofă, împletituri diverse, lipit pungi-plase etc;
activităţi în agricultură: agricultor, floricultor, legumicultor, sortator fulgi-pene, sericicultor, crescător animale mici, mecanic auto şi tractoare în ateliere, activităţi administrative agricole etc.
Lucrări recente (noiembrie 1994) estimează că în deceniile următoare cele mai solicitate profesiuni - inclusiv pentru BCV - sunt: informaticieni, cineaşti, învăţământ şi informare la domiciliu (prin canale speciale TV, casete cu programe formative) intercomunicări cu băncile şi sursele de date, control de calitate/asistenţă medicală la domiciliu, servicii ecologice şi asistenţi sociali.
în acţiunea de încadrare profesională a BCV trebuie avut în vedere următoarele contraindicaţii:
- profesiile care necesită consumuri energetice mari, eforturi intense şi prelungite;
- activităţile în postură ortostatică permanentă sau forţată;
- locuri cu temperatură scăzută sub 10° sau crescută peste 28° şi cu umiditate, cu expuneri la vânt, ploaie, frig, intemperii, suprapresiuni, praf industrial, emanaţie de gaze toxice şi iritante (clor, brom, amoniac, clorură de sulf) sau cu toxice sanguine (plumb, oxid de carbon, butan, benzen, aminoderivat şi nitrofenoli), activităţi în medii poluate sonor şi/sau cu trepidaţii (forje, cazane, construcţii navale, aviaţie etc);
- activităţi ce impun deplasări posturale numeroase în afara sau în interiorul intreprinderii;
- profesiunile şi locurile de muncă nenormate şi cu ore suplimentare;
- activităţile în ritm rapid, impus, la bandă rulantă.
Pregătirea şcolară a deficienţilor cardiovasculari
