mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Boli cardiace
Index » Boli » Boli cardiace
» Analiza invaliditatii prin boli cardiovasculare

Analiza invaliditatii prin boli cardiovasculare


Share


Asa cum s-a aratat si in alte lucrari 22, 24, 39 invaliditatea prin BCV reprezinta, atat la Cluj cat si pe national, prima cauza de invaliditate.Bolile cardiovasculare invalidante manifesta, in ultimii ani, chiar o usoara crestere, ele reprezinta de asemenea prima cauza de mortalitate (dupa varsta de 50 de ani) fiind urmate, la distante relatimari, de boala canceroasa si accidentele de circulatie.


Cuprins:

Analiza invalidităţii prin bcv cazuri vechi

Analiza invalidităţii prin bcv cazuri noi

Mortalitatea prin bcv

Probleme de economicitate


Analiza invalidităţii prin bcv cazuri vechi

sus sus
Se remarcă procentul mare al cazurilor noi īncadrate īn invaliditate prin BCV, faţă de numărul total de invalizi cardiovasculari īn evidenţă, fapt explicat prin două mecanisme care se conjugă: o parte se recuperează şi reintră īn activitate, iar o altă parte ies din evidenţă prin deces sau limită de vārstă.
īn studiile noastre anterioare privitoare la invaliditate īn regiunea şi oraşul Cluj s-a arătat că BCV reprezentau 21% īn fosta regiune Cluj şi 23% īn municipiul Cluj-Napoca, situāndu-se uşor peste cifra medie pe ţară (22). īn anul 1994, BCV, cazuri noi au reprezentat 22,3% din īntreaga invaliditate pe īntreaga ţară şi 22,5% cazuri īn evidenţă.
īn municipiul Cluj, BCV erau astfel repartizate: HTA esenţială ocupa primul loc cu 47,8 din īntreaga invaliditate prin BCV, urmată de valvulopatii 18,9%, miocardiopatii 16,8%, ateroscleroză 7,5, venopatii 3,5%, arteriopatii periferice 3,4%, infarctul miocardic 2,1% şi īn fine afecţiunile congenitale reprezentau 0,5%. Menţionăm că statistica cuprinde totalul invalizilor existenţi īn evidenţa cabinetelor de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din oraşul nostru.

Se remarcă ponderea mare ce revine CI şi HTA - boli cardiovasculare cu cel mai pregnant caracter invalidam - care īmpreună realizează 66,4% din totalul bolilor cardiovasculare invalidante ceea ce relevă īncă o dată ponderea mare pe care o reprezintă aceste boli īn morbiditatea şi invaliditatea prin BCV.
īn ceea ce priveşte repartiţia pe sexe a BCV din cei 1.097 bolnavi, 616 (56,1%) sunt bărbaţi şi 481 (43,9%) sunt femei.
Se relevă creşterea progresivă a incidenţei CI īn funcţie de vārstă pānă la un vārf reprezentat de perioada cuprinsă īntre 51-55 ani, perioadă īn care apare numărul cel mai mare - 112 - de invalidităţi produse de această boală, adică un procent de 40,6, după care incidenţa scade. S-a evidenţiat de asemenea creşterea procentului a CI faţă de alte boli cardiovasculare invalidante, īn special īntre 36 şi 40 de ani cānd boala atinge 28,6% din numărul BCV invalidante, şi īn perioada 56-60 ani cānd atinge un procent de 31,1.
Infarctul miocardic reprezintă īn statistica noastră 13,8% din totalul cazurilor de CI invalidantă; 82% sunt bărbaţi şi doar 18% sunt femei, situaţie similară cu cea găsită īn repartizarea pe sexe a CI.

Analiza invalidităţii prin bcv cazuri noi

sus sus
Materialul de studiu cuprinde 731 bolnavi CV. nou īncadraţi īn grade de invaliditate prin Comisia EMRCM Cluj īn decurs de doi ani. Ei reprezintă 22,83% din invaliditatea generală a judeţului Cluj. Din cei 731 invalizi, 435 erau bărbaţi, ceea ce reprezintă 59,51%, iar 296 adică 40,49% erau femei.
Observaţiile asupra vārstei invalizilor sunt redate īn cele ce urmează:
- pānă la vārsta de 30 de ani sunt 26 invalizi......3,65%;
- īntre 31 şi 40 ani sunt 49 invalizi.....,...................6,7 %;
- īntre 41 şi 50 ani sunt 217 invalizi....................29,68%;
-īntre 51 şi 57 ani sunt 335 invalizi....................45,83%;
- īntre 58 şi 62 ani sunt 103 invalizi....................14,23%.
Din cele prezentate se vede o creştere continuă a invalidităţii paralelă cu vārsta.
Media vārstei de invaliditate pentru BCV este de 50 de ani şi 7 luni, iar repartizată pe sexe este de 50 de ani şi 8 luni pentru bărbaţi şi de 48 ani şi 7 luni pentru femei.

Grupele nosologice de afecţiuni īn cadrul bolilor cardiovasculare invalidante se prezintă īn felul următor:
1. Cardiopatia ischemică 285 de cazuri, respectiv 38,9%, din care cardiopatii ischemice dureroase 258 cazuri (90,53%), iar infarct miocardic 27 de cazuri (9,47%).
2. Hipertensiunea arterială esenţială 250 de cazuri (34,2%).
3. Valvulopatii 116 cazuri adică 15,87%, din care mitrale 91 (12,45%) şi aortice 26 (3,42%).
4. Arterioaptiile periferice 47 cazuri (6,43%).
5. Venopatiile periferice 24 cazuri (3,28%).
6. Cordul pulmonar cronic 8 cazuri (1,09%).
7. Pericardite un singur caz reprezentānd 0,13%.

Mortalitatea prin bcv

sus sus
Bolile cardiovasculare constituie cauza a peste jumătate din decesele īnregistrate īn ţările dezvoltate. Ceea ce este īngrijorător este că, mortalitatea atribuită BCV a īnregistrat creşteri mai ales īn rāndul persoanelor a căror vārstă este cuprinsă īntre 40 şi 55 ani.
Dacă am reuşi să controlăm BCV, durata medie a vieţii ar creşte cu 8-9 ani. Specialiştii le numesc „marele ucigaş al epocii" sau „unul dintre cele mai dezastruoase flageluri", „marele ucigaş al secolului al XX-lea" (Holman) 15, ş.a.
Prezentăm īn continuare dinamica mortalităţii prin BCV īn Europa 1963-1976 la 100.000 locuitori (după datele comunicate de Ministerul Sănătăţii din Romānia īn 1979) şi īn continuare Fig.11.1. Statistica OMS - 1987.
Ţara 1963 1967 1973 1976
580.6 615,3 610,6 596,1 617,3 645,1 551,5 524,5 523,9 402,1 517,5 539,8 461,1 569,5 573,9
566.8 506,7 527,4
422.7 399,1 434,5
370.7 396,7 398,2
496.9 - 788,0

262.8 325,7 339,3 439,3 467,0 459,6
602,2 580,2
265.9 314,4 358,9 480,8 515,0 492,8 350,2____________364,9________376,1
Anglia şi Tara Galilor 580,4
Australia 500,2
Belgia 408,6
Bulgaria 320,1
Cehoslovacia 355,1
Danemarca 443,4
Elveţia 427,2
Franţa 366,6
R.D.Germania 432,6
Grecia 223,1
Italia 422,5
Irlanda de Nord 582,3
Jugoslavia 230,5
Norvegia 481,0
Olanda 335,3

Polonia 174,5 279,8 354,5 380,2
Portugalia 314,4 343,0 349,8 415,2
Romānia 360,6 385,8 501,9 510,2
Scoţia 627,8 - 678,5 661,2
Suedia 484,9 533,6 562,6 585,0
Spania 270,7 315,9 371,3 374,3
Ungaria 415,8 552,6 629,0 648,3
Mortalitatea prin BCV ocupă primul loc aproape īn toate ţările continentului european şi īn America. Ponderea deceselor prin boli de inimă se situa īn anul 1973 īntre 40,7% īn Portugalia şi 53,7% īn Suedia. Romānia ocupa un loc de mijloc cu 51,2%. Situaţia din 1979 ne arată valori crescute la 53,5%.

Probleme de economicitate

sus sus
Problemele socio-economice care rezultă din frecvenţa mare a bolilor cardiovasculare au fost şi ele studiate. A fost subliniată importanţa socială a bolilor de inimă şi necesitatea organizării combaterii lor prin studierea morbidităţii şi mortalităţii, evaluarea capacităţii de muncă a bolnavilor cardiaci, profilaxia BCV, aplicarea individualizată a tratamentului şi recuperarea BCV, organizarea reţelei de cardiologie.
Costul scump al medicamentelor necesare BCV a constituit un element ades citat şi studiat. Observaţiile au evidenţiat costul din ce īn ce mai ridicat necesar tratamentului BCV īn staţionar sau ambulator. S-a arătat modul īn care activitatea profilactică constituie mijlocul cel mai eficient īn combaterea BCV şi a complicaţiilor lor. Terapia individualizată şi bine condusă, atunci cānd boala există, completată după nevoie cu măsuri recuperatorii corespunzătoare, constituie mijloacele generale prin care se asigură atāt participarea acestor bolnavi la procesul de producţie, cāt şi cheltuieli mai mici pentru asigurarea asistenţei lor (19).
Pierderile ce rezultă ca urmare a ieşirii din activitate pe motiv de boală a unui operator uman sunt materiale (economice) şi morale.

Pierderile materiale se pot cuantifica destul de exact, cele nemateriale sunt mult mai greu de estimat, ele rezultă din prejudiciul psihic al omului bolnav, care prin boală este lezat īn libertatea sa de a activa, de a fi eficient pentru el īnsuşi, familie şi societate.
Se consideră īn mod obişnuit că pierderile economice materiale determinate de un grup de boli sunt reprezentate de cheltuielile necesare: prevenirii, precizării diagnosticului (respectiv pentru efectuarea explorărilor morfofuncţionale), tratamentul obişnuit (urgenţă şi cronic-intermitent) şi tratamentul recuperator. Se mai adaugă pierderile economice determinate de ieşirea din activitatea organizată a bolnavului respectiv.
īn Suedia - după date comunicate de OMS - costul total determinat de BCV (morbiditate, incapacitate de muncă, mortalitate) ar reprezenta circa 4% din venitul naţional.
Pisa (1977), citat de Karassi A. (17) arată că īn ţările industrializate, o treime din incapacitatea permanentă şi 10-20% din solicitările de prestaţii medicale sunt datorate BCV.

După OMS cheltuielile legate de profilaxia şi tratamentul BCV se ridică la 1/3 din totalul consumului de servicii medicale.
Calcule precise, privitoare la evaluarea pierderilor cauzate de morbiditatea şi invaliditatea prin boli cardio -vasculare, se pot face aplicānd o serie de formule, īntre care una elaborată la OMS o prezentăm mai jos:
P.ec. = Z/(G-R)+S+C/ unde:
P.ec ■ Pierderile economice;
Z ■ Zilele de muncă pierdute prin incapacitate temporară de muncă;
G = producţia globală efectuată de un om ( cu un anumit profil şi calificare īn muncă) pe zi, calculată īn lei;
R = Retribuţia muncii īn medie pe zi a muncitorului (cu un anumit profil şi calificare īn muncă);
S = Costul retribuţiei unei zile de incapacitate de muncă;
C = Cheltuielile instituţiilor medicale, pe zi, pentru incapacitatea temporară de muncă a unui muncitor .
Ani-viaţă pierduţi din cauza deceselor prin BCV īn diferite ţări ale lumii (după Rugină 37)

Ţara Anul Masculin Feminin
Suedia 1968 8,5 8,6
Norvegia 1968 8,0 8,1
Olanda 1968 6.9 7,1
Danemarca 1968 9,2 9,8
Grecia 1968 3,8 4,2
Elveţia 1968 7,0 9,4
Bulgaria 1968 7,4 10,8
Marea Britanic 1968 7,4 9,0
Italia 1968 7,1 8,9
Franţa 1968 4,3 4,8
R.F. Germania 1967 6,0 6,6
Belgia 1968 6,3 6,8
Cehoslovacia 1967 7,0 9,0
Polonia 1968 6,1 7,5
Austria 1968 6,1 8,0
Finlanda 1968 8,6 9,8
Romānia 1970 6,0 7,3
Jugoslavia 1968 4,6 5,7

Anii de activitate pierduţi din cauza invalidităţii prin BCV calculaţi pe baza studiilor noastre la Cluj-Napbca, arată că bărbaţii pierd īn medie 9 ani şi 5 luni, iar femeile pierd 6 ani şi 5 luni.
Se poate concluziona că bolile cardiovasculare īn general, HTA esenţială, cardiopatia ischemică şi infarctul miocardic īn particular, sunt boli cu un intens potenţial morbid şi invalidant, ce impun luarea unor măsuri care urmăresc prevenirea bolii, tratamentul lor īn timp util şi instituirea unor măsuri recuperatorii medicale şi socio-profesionale corespunzătoare.
Datele prezentate īn acest capitol privitoare la morbiditatea, invaliditatea, mortalitatea, pierderile economice şi spirituale pe care le generează BCV, constituie motive īntemeiate pentru a demonstra necesitatea introducerii īn viaţa de fiecare zi, a măsurilor de profilaxie, terapie şi de recuperare primară, secundară şi terţiară a acestor redutabile boli.
Tipareste Trimite prin email


 

  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai






 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor