mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tulburari anxioase
Index » Tulburari psihiatrice » Tulburari anxioase
» Stresul pozitiv si stresul negativ

Stresul pozitiv si stresul negativ







De curand, s-a studiat pe un grup de avocati felul in care oamenii reactioneaza la stres. Paradoxal, s-a constatat ca cei care sufera mai putin de stres prezinta riscuri mai mari de a se imbolnavi. in urma unui studiu mai aprofundat, cercetatorii au descoperit ca problema se limpezeste daca se tine cont de felul in care avocatii sunt pregatiti cat timp urmeaza cursurile facultatii de drept. Timp de patru ani, ei sunt conditionati sa creada ca rezultatele muncii lor sunt mai bune atunci cand sunt stresati. Ei reactioneaza total diferit de felul in care reactionam cei mai multi dintre noi.In principiu, cu totii reactionam la fel la stres. Masura in care el ne afecteaza depinde in intregime de capacitatea noastra de adaptare. Obisnuinta de a privi stresul mai degraba ca pe un factor constructiv decat ca pe unul distructiv este primul pas pe care trebuie sa-l facem daca vrem sa denim mai sanatosi.


Cuprins:

Tolerarea stresului

Percepţii pozitive şi percepţii negative

Tipuri de stres

Controlarea stresului În 60 de secunde

Transformarea stresului negativ în stres pozitiv


Tolerarea stresului

sus sus
Auzim uneori diferite persoane spunând: "Muncesc mai bine atunci când sunt stresat" sau: "Competiţia îmi prieşte". Aceştia sunt oamenii care obţin rezultate mai bune dacă sunt presaţi - ei par mai satisfăcuţi atunci când se confruntă cu termene de predare, când aleargă să-şi mărească cifra de afaceri, sau atunci când se angajează în activităţi care intensifică stresul existent deja în viaţa lor. Ei sunt membrii unei minorităţi pentru care stresul nu reprezintă un factor negativ, ci, dimpotrivă, ar putea constitui parte integrantă a unei existenţe sănătoase şi productive. în cazul lor, a tolera stresul înseamnă, implicit, a transforma situaţiile nefavorabile în conjuncturi favorabile.


Obiectivul pe care ni-1 propunem este să ne dezvoltăm capacitatea de care dispun aceşti oameni, fără să ne schimbăm în vreun fel personalitatea şi fără să dorim să fim stresaţi pentru a ne simţi bine. învăţarea acestui lucru este unul dintre elementele de maximă importanţă ce stau la baza acţiunii de controlare a stresului.

Una dintre cele mai răspândite teorii referitoare la acest domeniu susţine că persoanele care tolerează stresul sunt în permanenţă stăpâni pe situaţie, îşi asumă responsabilităţi şi au un scop în viaţă. Pe de altă parte, persoanele predispuse la stres cred că nu pot influenţa în nici un fel evenimentele care au loc în jurul lor. în general, putem afirma că stresul pozitiv ia naştere din situaţii pe care le putem controla, în vreme ce stresul negativ este rezultatul unor conjuncturi asupra cărora nu avem nici un control.
Felul în care percepem stresul depinde de mai mulţi factori: vârsta, inteligenţa, venitul, capacitatea fizică, nivelul de educaţie, religia etc. De exemplu, în cazul în care ni se cere să rezolvăm o problemă dificilă, suntem, desigur, mai puţin stresaţi dacă dispunem de educaţia şi de inteligenţa pe care le necesită rezolvarea respectivei probleme, decât am fi dacă nu am dispune de ele. De asemenea, dacă suntem asiguraţi din punct de vedere financiar, problema siguranţei serviciului nu mai este atât de stresantă pe cât ar fi dacă am avea nevoie de slujba respectivă, pentru a ne întreţine familia. Pe scurt, felul în care privim stresul este factorul care influenţează cel mai mult modul în care îi facem faţă.

Percepţii pozitive şi percepţii negative

sus sus
Prima - şi cea mai importantă - reacţie mentală pe care o avem de fiecare dată când suntem puşi în orice fel de situaţie este calificarea acelei conjuncturi drept pozitivă sau negativă.
Un studiu efectuat pe asistente a evidenţiat faptul că cele care nu fac parte din unităţi cu program de lucru intensiv suferă de stări depresive mult mai intense, se plâng de mai multe indispoziţii fizice şi sunt mai nemulţumite de programul de lucru încărcat decât cele care au funcţii ce implică responsabilităţi stresante. Aceasta dovedeşte câ asistentele cu program de lucru intensiv doresc - sau au nevoie - să răspundă unei provocări şi consideră că posedă mai mult spirit competitiv.
Acest studiu, asemenea altora, demonstrează că există unele persoane care reacţionează pozitiv la stres pentru simplul fapt că pot privi conjuncturile stresante ca pe nişte provocări, ca pe nişte experienţe ce constituie un soi de răsplată.

Acest gen de tolerare îşi face apariţia devreme, în perioada de dezvoltare a personalităţii noastre, şi ne însoţeşte pe tot parcursul vieţii, fiind un obicei cu efecte pozitive.
Dar, chiar dacă nu reuşim să atingem o asemenea performanţă, totuşi ne putem controla reacţiile la stres folosindu-ne de puterea creierului nostru şi de manualul de faţă. Din momentul în care ne obişnuim cu metodele şi începem să le folosim în mod curent, suntem capabili să depăşim predispoziţia naturală spre stres şi ne putem alătura celor care îl tolerează.

Tipuri de stres

sus sus
în principiu, există trei categorii de oameni: cei care se simt bine dacă au un stil de viaţă stresant, cei care nu se descurcă decât cu un stil de viată liniştit |i cei care sunt în stare să se adapteze perfect, atât la stres, cât şi la lipsa lui. într-o anumită măsură, stresul este important pentru sănătate, atâta timp cât nu depăşeşte capacitatea noastră de a-i face faţă. Pericolul apare atunci când nu stabilim corect tipul de personalitate căruia îi aparţinem şi încercăm să devenim ceea ce nu suntem. în astfel de cazuri, personalitatea noastră se inhibă şi suntem nevoiţi să ne confruntăm cu un nivel prea ridicat sau prea scăzut de stres (de obicei, prea ridicat).
Din păcate, toleranţa la stres poate fi foarte înşelătoare - multe persoane care deţin funcţii foarte stresante greşesc crezând că fac parte dintr-o categorie ce beneficiază de imunitate. Domeniile de activitate în care muncesc nu-i fac pe oameni să tolereze stresul. Dacă ar fi aşa, nu ar exista atâtea victime ale atacului de cord, precum şi ale ulcerului, printre directori, doctori, persoanele responsabile de traficul aerian şi altele care ocupă funcţii cu un coeficient înalt de stres.

Adeseori oamenii încearcă să accepte această situaţie specială fără să-şi fi dezvoltat mai întâi o atitudine potrivită sau fără să utilizeze metode de controlare a sa. A ne imagina că suntem în stare să tolerăm stresul, indiferent de munca pe care o prestăm, constituie o greşeală fatală, mai ales dacă suntem în mod inconştient predispuşi la stres.
Este important să aflăm ce tip de personalitate avem, pentru a ne alege meseria, stilul de viaţă şi pentru a şti ce gen de activitate trebuie să evităm. In orice caz, înainte de a învăţa să ne obişnuim cu stresul, trebuie să aflăm ce tip de personalitate avem, pentru a face mai uşoară trecerea de la predispoziţia la stres la tolerarea acestuia.
Din păcate, cei mai mulţi dintre noi nu au posibilitatea de a decide cum va decurge activitatea lor de zi cu zi. Mergem la lucru şi suntem obligaţi să facem faţă unor situaţii stresante, neliniştitoare, chiar depresive. Unii dintre noi se simt neajutoraţi şi singuri, pentru că nu pot sau nu vor să preia controlul asupra întâmplărilor din viaţa lor. Treptat, aceste sentimente se intensifică şi, uneori, e posibil ca ele să provoace ulcere, atacuri de inimă, hipertensiune şi multe alte boli legate de stres.
Pentru a evita aceste neplăceri, trebuie să ne dezvoltăm o atitudine specifică, numită atitudinea stresului pozitiv sau a tolerării stresului. Acest gen de atitudine schimbă felul în care creierul nostru interpretează evenimentele şi ne impune transformarea automată, sau din obişnuinţă, a unei situaţii cu efecte negative într-o experienţă pozitivă.

Controlarea stresului În 60 de secunde

sus sus
Tolerarea stresului începe în creier. Acolo trebuie să atacăm şi să schimbăm procesul care condiţionează transformarea noastră într-o astfel de persoană, capabilă să se obişnuiască rapid cu orice situaţie. în decursul acestei etape, trebuie să existe cinci imagini mentale pentru ca stresul să lucreze în favoarea şi nu împotriva noastră. Trebuie să repetăm aceste imagini mentale până ce devin parte integrantă din existenţa noastră conştientă de zi cu zi, parte integrantă din comportamentul determinat de subconştient, până când se transformă în obicei. O dată ce ajung să facă parte din procesul normal al gândirii noastre, vor deveni automatisme: schimbări de direcţie ale controlului în 60 de secunde, transformând stresul nostru într-un răspuns natural şi pozitiv.
■ Imaginea mentală numărul 1: Mă simt realizat şi puternic ori de câte ori îmi asum o obligaţie sau mă implic într-o activitate
Atunci când ne punem în cap să ducem la bun sfârşit un proiect sau o activitate, conştientizăm propria noastră valoare, ceea ce este important pentru sentimentul pe care îl avem faţă de valoarea noastră şi pentru ceea ce facem. Implicarea activă şi simţul responsabilităţii ne dau un scop şi ne ghidează. începem să scăpăm de atitudinea negativă cauzată de stres. Cei mai mulţi dintre noi au tendinţa de a fi mai degrabă pasivi decât activi.

Participând activ, implicându-ne şi asumându-ne responsabilităţi, vom ajunge să avem o părere mai bună despre viaţă şi ne vom simţi mai bine, în general. Automat, numărul situaţiilor pozitive pe care le vom experimenta va creşte, iar numărul celor negative va scădea.
Imaginea mentală numărul 2: Cred că schimbarea şi/sau provocarea este o experienţă incitantă şi plină de satisfacţii
De prea multe ori, socotim că schimbările ce au loc în viaţa noastră sunt nişte experienţe negative. Dar şi mai des, îngăduim schimbărilor să pătrundă în viaţa noastră fără a face vreun efort pentru a le transforma în experienţe pozitive. Uneori, chiar le privim cu indiferenţă şi suntem mulţumiţi de noi înşine, fapt ce ne determină să considerăm prea puţine lucruri - sau chiar nici unul - ca fiind captivante. Ar trebui să fim întotdeauna în stare să vedem latura avantajoasă a schimbării, în loc să fim preocupaţi de latura care ne dezavantajează. Obişnuiţi-vă să priviţi orice schimbare sau provocare ca pe ceva incitant, ca pe o răsplată. Cu cât vom face mai des acest lucru, cu atât vom gândi mai pozitiv, şi vom lua mai mult aminte la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Ori de câte ori schimbarea programului nostru obişnuit ne nelinişteşte, soluţia este să folosim un şiretlic simplu: să facem ceva deosebit pentru noi înşine la începutul fiecărei zile.

De exemplu, ne putem începe ziua printr-o plimbare, sau servind o ceaşcă de ceai şi citind ziarul, sau stând liniştiţi într-un fotoliu şi ascultând emisiunea noastră preferată la radio. Faptul că facem ceva în plus pentru noi înşine ne va permite să simţim că suntem nişte persoane deosebite şi ne va stimula să mergem mai departe şi să abordăm cu succes schimbările şi provocările.
Imaginea mentală numărul 3: Ori de câte ori sunt stăpân pe situaţie, mă simt puternic, ceea ce îmi dă forţe proaspete


Sentimentul că suntem stăpâni pe situaţie este probabil cea mai importantă atitudine de care avem nevoie pentru a transforma stresul negativ în stres pozitiv. Descoperim astfel că stresul negativ nu este rezultatul solicitării excesive la locul de muncă şi al întâmplărilor nefericite, ci mai degrabă al sentimentului pe care îl avem că ceea ce facem este lipsit de utilitate, că viaţa este prea complexă şi că nu poate fi controlată. în afara cazului în care suntem întrucâtva stăpâni pe situaţie, este practic imposibil ca răspunsul nostru la o situaţie stresantă să fie unul pozitiv. Iar dacă ne considerăm stăpâni pe situaţie, nu avem nici o problemă în a ne direcţiona energia spre activităţi constructive.
Una dintre cele mai mari probleme de care ne izbim, ca persoane predispuse la stres, constă în incapacitatea noastră de a controla evenimentele care, de fapt, de Ia bun început n-ar trebui să fie scăpate din mână. Pe măsură ce pierdem controlul asupra lor, devenim mai negativişti şi mai stresaţi. Mai devreme sau mai târziu, ne vom întâlni cu o situaţie care e posibil să ne scape în totalitate de sub control.

A fi stăpâni pe situaţie înseamnă, de fapt, a ne implica şi a ne asuma responsabilităţi (implicarea şi simţul responsabilităţii ne permit să ne creăm stereotipuri comportamentale, care ne fac implicit stăpâni pe situaţie). Din momentul în care vom reuşi să controlăm evenimentele, vom începe să le privim cu maturitate, în loc să ne facem griji gândindu-ne la consecinţele lor. Ne vom da seama repede că este mult mai uşor şi că avem mai multe mulţumiri sufleteşti atunci când suntem stăpâni pe situaţie.
Imaginea mentală numărul 4: Stresul îmi scoate în evidenţă calităţile, făcându-mă să fiu mai eficient şi mai valoros
De ce am crede de bunăvoie că orice lucru ne-ar putea face lipsiţi de valoare şi inutili? De ce ne-am refuza nouă înşine posibititatea de a fi mai buni, numai din cauză că suntem stresaţi? Imaginaţi-vă stresul ca pe o baterie ce ne furnizează energia de bază, în lipsa căreia nu am putea funcţiona la capacitatea noastră maximă.
Atleţii de performanţă ştiu că, pentru a avea rezultate bune, trebuie să concureze mult sub tensiune. Sportivii de talie internaţională şi-au dezvoltat capacitatea de a obţine cele mai bune performanţe doar în condiţii de stres. De aceea, cele mai multe recorduri mondiale sunt stabilire în timpul olimpiadelor sau în timpul competiţiilor la care iau parte cei mai buni sportivi.

Aceşti atleţi cred într-adevăr că numai stresul competiţiei le scoate la iveală cele mai deosebite calităţi. Corpurile lor răspund la ceea ce creierul a fost obligat să admită; în consecinţă, ei au nevoie de stresul acela suplimentar pentru a se autosugestiona şi pentru a-şi face din stres un aliat. E necesar să devenim cu toţii atleţi, în sensul că trebuie să ne deprindem ca munca noastră să dea întotdeauna rezultate mai bune şi să avem o atitudine pozitivă dacă vom fi provocaţi. Astfel, vom descoperi rapid că stresul este extrem de eficient atunci când se pune problema de a ne impulsiona să facem totul cât putem de bine.
v Imaginea mentală numărul 5: Pot transforma orice ^ situaţie stresantă într-un eveniment pozitiv
Nu avem absolut nici un motiv să nu credem că din majoritatea situaţiilor stresante nu poate ieşi ceva bun. Când, în cele din urmă, vom fi pus în practică această idee, vom fi depăşit cel mai mare obstacol aflat în calea transformării noastre într-o persoană care tolerează stresul. Ideea că ar trebui să fim capabili să transformăm un lucru negativ în ceva pozitiv este, într-o oarecare măsură, punctul culminant al primelor patru atitudini mentale. Cu alte cuvinte, dacă ne putem implica şi şi ne putem asuma responsabilităţi, atunci vom începe să ne simţim stăpâni pe situaţie şi vom face în aşa fel încât acele situaţii să fie nişte experienţe incitante şi pline de recompense.

După ce se realizează acest lucru, vom crede în mod inconştient şi automat că situaţiile respective scot la iveală tot ce este mai bun în noi şi ne fac mai eficienţi şi mai valoroşi. Bineînţeles că toţi aceşti factori ne vor determina să credem că putem schimba aproape orice întâmplare nefericită într-una binevenită..
Integrarea tuturor acestor imagini mentale în propria noastră personalitate ne obligă să facem în mod conştient efortul de a adopta o atitudine pozitivă faţă de stres. Atitudinea pe care o vom adopta este cea care va decide dacă vom îngădui ca evenimentele să ne stăpânească viaţa sau dacă le vom controla noi pe ele, şi, în consecinţă, dacă vom recepta stresul ca pe o provocare pe care o vom putea accepta, modelând-o spre binele nostru. Această mică schimbare a concepţiei noastre despre provocări este principiul fundamental care se găseşte în spatele tolerării stresului. Integrând acest principiu simplu noastră de zi cu zi, putem transforma stresul într-o forţă motrice care ne va permite să privim întâmplările negative într-un mod foarte pozitiv şi constructiv.

Transformarea stresului negativ în stres pozitiv

sus sus
Modificarea unora dintre stereotipurile noastre comportamentale este de maximă importanţă pentru controlarea stresului şi pentru a ne dezvolta toleranţa la acesta. Există mai multe metode fundamentale pentru schimbarea atitudinii, care vor duce rapid la tehnici de controlare a stresului în 60 de secunde.
1. Vorbiţi cu dumneavoastră înşivă într-un modpozitiv. Ori de câte ori vă găsiţi într-o situaţie stresantă, acordaţi-vă un minut pentru a găsi ceva pozitiv în întâmplarea respectivă. Cel mai rău lucru pe care îl putem face este să ne spunem ceva negativ.
2. Imaginaţi-vă rezultate pozitive. Atunci când suntem stresaţi, avem obiceiul de a vizualiza ceea ce ne aşteptăm să se întâmple. Opriţi-vă şi acordaţi-vă 60 de secunde pentru a vă gândi la un rezultat pozitiv - imaginaţi-vă o reuşită - şi soluţia ieşirii dintr-o situaţie stresantă va veni în mod natural.
3. Fifi suficient de flexibil, astfel încât să vă puteţi adapta. Ar trebui să ne schimbăm fără nici o ezitare modul în care abordăm problemele. Fiind flexibili, s-ar putea să găsim o metodă mai bună pentru a ne atinge scopurile şi a ne organiza viaţa. Ar trebui să avem înţelepciunea şi curajul de a face lucrurile mai bine.

4. Găsiţi-vă timp pentru a vă relaxa. Puţini oameni pot lucra mai mult de trei sau patru ore fără să le scadă capacitatea de concentrare. După câteva ore de muncă, avem nevoie de o pauză pentru a ne relaxa şi a reveni la o stare mai bună a minţii. Acordaţi-vă un minut pentru a vă programa pauza de prânz, cina şi ora de distracţie. Rezervând timp pentru propria noastră persoană, ne simţim importanţi şi avem sentimentul propriei noastre valori. Privindu-ne pe noi înşine ca pe nişte persoane deosebite, în mod automat privim viaţa mai în roz şi putem profita de capacitatea de a ne schimba atitudinea.
5. Stabiliţi care sunt momentele din zi ţi din noapte în care lucraţi cel mai bine, precum ţi ambientul în care vă simţiţi cel mai bine. Majoritatea oamenilor muncesc foarte bine fie ziua, fie noaptea. Stabiliţi orele pe parcursul cărora munciţi cel mai bine şi aranjaţi-vă în aşa fel programul încât să coincidă pe cât posibil cu perioada respectivă şi să efectuaţi activităţile în momentele în care dispuneţi de maximum de energie.
6. Faceţi mişcare. Sportul este una dintre cele mai bune modalităţi de a scăpa de stres şi de nelinişte. El nu numai că ne face să ne simţim plini de energie, de forţe proaspete, dar ne şi întăreşte sistemul imunitar. De asemenea, mişcarea eliberează endorfina, care nu numai că domoleşte durerile fizice, dar ne induce şi o stare euforică.

7. Nu vă gândiţi prea mult la trecut. Nu putem schimba în nici un fel trecutul, ci numai prezentul şi, poate, viitorul. în loc să ne facem griji cu privire la lucruri care au avut loc în trecut, ar trebui să ne gândim cum am putea folosi în mod pozitiv experienţa întâmplărilor trecute: "în regulă, n-am vrut să fac aşa. Am să ţin cont de asta data viitoare." Apoi, e necesar să dăm uitării întâmplarea respectivă şi să ne concentrăm asupra unor lucruri mai importante.
8. Modificaţi sau evitaţi pe cât posibil anumite situaţii Cu toţii avem unele trăsături de caracter care, pur şi simplu, nu ne permit să ne adaptăm la anumite situaţii, chiar dacă ne schimbăm punctele de vedere şi comportamentul, în astfel de cazuri, trebuie să modificaţi sau să evitaţi respectiva conjunctură. S-ar putea ca acest lucru să se dovedească dificil, mai ales dacă este vorba despre meserie sau carieră; totuşi, majoritatea oamenilor vor constata că utilizarea tehnicilor pentru controlarea stresului în 60 de secunde îi va ajuta să-şi îmbunătăţească adaptabilitatea şi, astfel, să devină capabili să facă faţă celor mai dificile situaţii.

Transformarea întâmplărilor cu efecte negative în experienţe pozitive necesită schimbarea gândirii şi a comportamentului nostru. Indiferent de tipul nostru de personalitate, pentru a ne crea un stil de viaţă care să tolereze stresul, este obligatoriu să ne adaptăm la stres, schimbându-ne comportamentul.
Cu toţii ne încadrăm în anumite tipare de personalitate, tipare care ne modelează personalitatea, făcând din noi nişte indivizi unici, cu interese şi stereotipuri comportamentale proprii. Totuşi, undeva, în străfundurile fiinţei noastre, se găseşte capacitatea de a da tot ce este mai bun în noi înşine. Putem transforma stresul negativ în stres pozitiv. Felul în care privim situaţiile cu care ne confruntăm în viaţă, cum ne comportăm atunci când trebuie să facem faţă stresului, şi felul în care ne impunem să avem o atitudine pozitivă într-un asemenea context, toate acestea determină cât de repede şi de uşor ne putem dezbăra de obiceiul de a fi stresaţi.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor