Harry ne acasa obosit, gandindu-se inca la lucrurile pe care nu a apucat sa le rezolve in ziua aceea la serciu. Cand incearca sa faca dragoste, se gandeste inca la munca si la ce trebuie sa faca a doua zi Deodata, remarca faptul ca fie nu poate avea o erectie, fie nu poate mentine una. Fara sa-si dea seama, se innovateste numai pe sine pentru acest esec. in seara urmatoare, se gandeste daca nu cumva va da iarasi gres. Se straduieste mai mult si, din cauza nelinistii, nu reuseste din nou. Cu cat isi da mai mult silinta, cu atat esecurile sale den mai edente. in scurt timp, Harry va incepe sa ete sa faca dragoste cu sotia sa si chiar sa se apropie de ea. Harry este ctima propriei sale stari de stres.
Cuprins:
Generalitati |
sus  |
Viaţa strămoşilor noştri depindea în întregime de felul în care ei reacţionau la stres - fuga de prădători, lupta cu duşmanii şi supravieţuirea într-o lume ostilă. Aceia dintre ei care nu se speriau de întâmplările ce le ameninţau viaţa supravieţuiau; ceilalţi dispăreau. Undeva, de-a lungul drumului, am reuşit să redezvoltăm capacitatea de a lua imediat atitudine, aproape ori de câte ori suntem puşi într-o situaţie dificilă. Cu toate acestea, nu suntem capabili să ne controlăm reacţiile. Drept rezultat, stresul s-a infiltrat în toate aspectele societăţii şi a devenit parte integrantă a vieţii noastre, parte pe care am luat-o ca atare.
Reacţionăm în mod automat la stres - în mare parte din obişnuinţă - la mii de evenimente care se produc în viaţa noastră. Astăzi, s-ar putea ca stresul să fie provocat de faptul că suntem nevoiţi să muncim în slujbe care implică lucrul cu tehnologie de nivel înalt, să facem tranzacţii rapide în afaceri, să ne confruntăm cu divorţuri sau cu probleme sociale şi familiale.
Ceea ce, în vremuri imemoriale, a început ca un mecanism de apărare vital, a ajuns astăzi să fie principala cauză a bolilor de care suferă oamenii din toată lumea.
Cum reacţionăm la stres |
sus |
Luni dimineaţa, intraţi în biroul dumneavoastră şi constataţi că aveţi o grămadă de lucruri de făcut. Ceva se petrece în interiorul dumneavoastră -simţiţi asta. Dacă vă număraţi printre cei care reacţionează imediat la stres, corpul dumneavoastră va răspunde prin dureri, stări de greaţă sau de nelinişte. Dacă sunteţi unul dintre cei care reacţionează mai încet, s-ar putea să nu primiţi mesajul decât după ce aţi ajuns acasă, în seara respectivă, sau după ce v-aţi culcat.
Dar, indiferent dacă sunteţi sau nu tipul de om care se manifestă cu promptitudine atunci când se confruntă cu situaţii stresante, în corpul dumneavoastră se petrec exact aceleaşi lucruri. Indiferent de cauza stresului sau de momentul în care se declanşează reacţia, rezultatele sunt întotdeauna aceleaşi. Persoana presată de termenul la care trebuie să-şi predea proiectul, femeia rămasă văduvă de curând, elevul nepregătit sau pacientul care află că suferă de o boală gravă sunt puşi în faţa unor factori diferiţi de stres; totuşi, din punct de vedere biologic, cu toţii răspund în acelaşi mod. Felul în care ne manifestăm faţă de stres a evoluat, astfel încât nu ne mai facem griji în privinţa lucrurilor la care trebuie să reacţionăm sau a celor pe care trebuie să le ignorăm; reacţionăm la absolut totul.
Reacţia la stres - o obişnuinţă |
sus |
Un exemplu de reacţie foarte des întâlnit, ce are directă legătură cu stresul, devenind o obişnuinţă, este impotenţa secundară a bărbaţilor. Stresul joacă un rol important în apariţia problemelor sexuale, pentru că activitatea sexuală este influenţată de sistemul nervos vegetativ. Ori de câte ori un bărbat are o erecţie, impulsurile nervoase din creierul său produc dilatarea vaselor sanguine din penis, permiţând unui val de sânge să pătrundă în ţesutul spongios. In acelaşi timp, un sfincter se contractă şi împiedică sângele să curgă înapoi. Atâta timp cât organismul este supus unui factor de stres, acest sfincter nu se contractă, ceea ce duce la pierderea cantităţii de sânge necesare erecţiei.
Iată un exemplu:
La scurt timp după obţinerea unei slujbe noi, John începe să fie nervos din cauza remarcilor şefului. De teamă să nu fie concediat, el nu poate reacţiona în nici un fel. Ori de câte ori are o neînţelegere cu şeful său, John suferă o reacţie la stres. După fiecare nouă discuţie, asemenea manifestări se produc mai uşor, mai repede, şi durează mai mult. în cele din urmă, simplul gând la o viitoare discuţie va declanşa o reacţie la stres.
Acasă şi în weekend-uri, John are trăiri negative, datorită faptului că se gândeşte la şeful său. Pentru el, reacţia la stres a devenit un obicei de maximă importanţă şi se agravează din ce în ce mai mult, astfel încât lui John îi este tot mai greu să scape de ea.
Din momentul în care ne naştem, devenim dependenţi de obiceiuri. Ne folosim de obiceiurile noastre pentru a ne elibera mintea de activităţile de rutină pe care trebuie să le efectuăm şi pentru a ne simplifica existenţa de zi cu zL Obiceiurile sunt importante. Cele mai simple lucruri pe care le facem, cum ar fi scrisul, legarea şireturilor la pantofi sau utilizarea tacâmurilor, pentru a mânca, reprezintă rezultatul direct al obiceiurilor. Problema apare arunci când începem să căpătăm deprinderi fără a ţine cont dacă sunt bune sau rele, dacă sunt consolidate de ceva pozitiv sau negativ.
în asemenea situaţii, răspunsul cronic la stres este pur şi simplu un obicei prost ce trebuie ţinut sub control. Vom face acest lucru printr-o serie de metode pe care le prezentăm în continuare,
Stresul şi imunitatea |
sus |
Imunitatea este în esenţă capacitatea organismului de a rezista la particulele sau la corpurile străine care pătrund în interiorul său. Există o teorie referitoare la creşterea numărului de cazuri de cancer care sugerează că, la un moment dat, pe parcursul existenţei noastre, cu toţii ne putem îmbolnăvi de cancer. Ceea ce-i deosebeşte pe cei care-i cad victime de cei pe care această boală nu-i afectează este o reacţie imunitară scăzută a organismului. Nu excludem posibilitatea ca indivizii susceptibili de a se îmbolnăvi să fie cei mai puţin norocoşi, cei care sunt afectaţi mai uşor de stres.
Această corelaţie între sistemul imunitar şi stres va avea o importanţă specială în discuţiile noastre viitoare, referitoare la SIDA.
Boli şi suferinţe asociate stresului |
sus |
O listă incompletă de boli despre care se crede că ar fi, în parte, rezultatul expunerii la stres pe termen lung cuprinde: boKle inimii, hipertensiunea, bolile de rinichi şi arteroscleroza. în ultimi 10 ani, s-a ajuns la concluzia că şi durerile de spate, durerile de gât, urticariile şi ulcerul sunt legate de stres. Stresul în sine nu este cauza bolii, dar participă la slăbirea sistemului imunitar. >
De îndată ce descoperim sursa acestui rău şi ajungem să-1 controlăm cu ajutorul uneia dintre metodele pe care le vom prezenta în continuare, în majoritatea cazurilor, bolile minore dispar.
De unde ştim că stresul este cel care ne provoacă un număr extrem de mare de probleme?
In unele zone ale globului, unde stresul nu este parte integrantă din viaţa oamenilor, bolile de inimă sunt foarte rare. în schimb, atunci când cei care trăiesc în aceste regiuni sunt expuşi la stresul societăţii modeme, ei devin la fel de susceptibili de a se îmbolnăvi, ca oricine altcineva. Alte studii au dovedit faptul că bolile de inimă sunt legate de nivelul colesterolului în sânge, acesta crescând o dată cu stresul. Toată lumea a aflat că fumatul, obezitatea, consumul de alcool, dereglările rinichilor, consumul excesiv de sare şi bolile ereditare pot duce la creşterea presiunii sângelui; totodată, în prezent, se ştie că şi stresul poate fi un factor esenţial în instalarea hipertensiunii.
Un studiu efectuat asupra unor persoane având vârste cuprinse între 9 şi 16 ani a arătat că activităţile de rutină, cum ar fi cititul cu glas tare în faţa colegilor de clasă, produc creşteri semnificative ale presiunii sângelui. In continuare, s-a demonstrat faptul că nu numai adulţii, dar şi copiii pot fi victime ale hipertensiunii ca rezultat direct al întâmplărilor stresante din viaţa lor.
Bolile de piele - eczeme, psoriazis, zona zoster - au fost vindecate cu ajutorul tehnicilor de controlare a stresului, deoarece multe dintre ele sunt provocate de trăiri negative.
Multă vreme, majoritatea bolilor au fost atribuite unor cauze cum ar fi regimul alimentar, ereditatea, mediul social şi modul de viaţă. De curând, s-a constatat că stresul este implicat în numeroase boli, începând cu durerile de cap şi cu ulcerul şi terminând cu sclerozele multiple şi cancerul. Multe dintre ele pot fi ţinute în frâu dacă învăţăm să ne schimbăm atitudinea şi felul de a gândi, cu ajutorul unor procedee de controlare a stresului în 60 de secunde, care împiedică sistemul nervos să lucreze peste limitele admisibile. Controlarea stresului este, fără îndoială, singurul şi cel mai important element care ne asigură că avem posibilitatea de a ne apăra exact atunci când simţim nevoia.
Pe parcursul acestei cărţi, vom încerca să izolăm anumite probleme legate de stres şi să se le micşorăm efectul cu ajutorul unor metode specifice. Impunându-vă să vă relaxaţi spontan, să renunţaţi la încordare, să depăşiţi stările conflictuale şi să vă eliminaţi anxietăţile, vă veţi elibera de stres şi vă veţi îmbunătăţi viaţa, atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ.
Generalitati
