mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tulburari anxioase
Index » Tulburari psihiatrice » Tulburari anxioase
» Simptomele stresului si solutionarea acestuia in 60 de secunde

Simptomele stresului si solutionarea acestuia in 60 de secunde







Cand pleaca la lucru, Bill incepe sa aiba dureri de stomac. in loc sa faca legatura intre aceste dureri si slujba sa, el incearca sa descopere ce anume din ceea ce a mancat ii face rau. Presupunand in mod automat ca durerea sa de stomac este procata de mancare, Bill ignora strigatul de alarma prin intermediul caruia corpul sau ii atrage atentia asupra stresului
Joan incepe sa aiba dureri de spate si de gat in diferite momente ale zilei. Imediat, se gandeste ca durerile sunt procate de o pozitie incorecta adoptata noaptea, in timpul somnului.
Atat Bill, cat si Joan sunt victime tipice ale stresului, fara sa-si dea seama insa
de acest lucru. Ei nu si-au impus sa recunoasca semnele pe care organismele
lor le afiseaza in caz de stres.
Primul pas in actiunea de indepartare a stresului il facem recunoscand anumite simptome care ne avertizeaza ca trupul nostru este supus stresului. Independent de felul in care stresul ne afecteaza pe fiecare in parte, el lasa intotdeauna in urma sa tiparul de neconfundat al bolii. Solutia consta in a recunoaste repede simptomul si a-l lega de stresul care il preceda. Capacitatea de a recunoaste anumite trasaturi ale caracterului nostru care farizeaza aparitia acestei stari ne poate ajuta sa utilizam rapid metodele de controlare a stresului in 60 de secunde, pentru a atenua simptomele sale.




Cuprins:

Recunoaşterea simptomelor stresului

Cum facem legătura dintre simptomele stresului şi sursele sale

Cum facem diferenţa dintre "tipul a" şi "tipul b" de comportament

Chestionar pentru detectarea tipului a

Cum să ne schimbăm trăsăturile comportamentale specifice tipului a de personalitate

Cum să depăşim starea de iritare generată de stres, specifică tipului a

Metode de controlare a stresului pentru combaterea ma;niei

Exerciţii comportamentale pentru tipul b


Recunoaşterea simptomelor stresului

sus sus
Nu toate reacţiile organismului nostru reprezintă simptome ale stresului; ele depind de fiecare persoană în parte. Ceea ce pentru un individ ar putea fi un semn al stresului, pentru altul poate fi un semn de boală. Simptomele stresului pot fi împărţite în trei categorii: fizice, emoţionale şi comportamentale. La început, multe dintre simptomele înşirate în continuare sunt nişte simpli factori iritanţi; cu timpul, însă, ele se agravează şi pot duce la apariţia unor boli grave,
y Simptome fizice
. durerile de cap
. clipitul nervos
. contractarea nărilor
. durerile faciale sau de maxilare . gură sau gât uscat
. . dificultăţi în înghiţire
. inflamaţiile limbii
. durerile de gât
. ameţeala
. dificultăţile de vorbire, proasta articulare a cuvintelor sau bâlbâială
. durerile de spate
. durerile musculare
. slăbiciunea
. constipaţia

. indigestia
. starea de greaţă şi/sau de vomă
. durerile de stomac
. diareea
. câştigul sau pierderea în greutate
. pierderea poftei de mâncare sau pofta excesivă de mâncare ■ mâncărimile, urticariile sau alte probleme ale pielii
. durerile de piept
. arsurile la stomac
. palpitaţiile
. urinatul frecvent
. mâinile şi/sau picioarele reci
. transpiraţia excesivă
. insomnia
starea de somnolenţă
. nepotrivirea sexuală
. tensiunea ridicată
. oboseala cronică
. încheieturile umflate
. alergiile exagerate

. . răcelile şi stările gripale frecvente
. tremuratul şi/sau ticurile nervoase v . predispoziţia la accidente
. menstruaţia excesivă sau durerile menstruale
. respiraţia rapidă sau dificilă
Simptome emoţionale
. iritabilitatea
trecerea rapidă de la o stare de spirit la alta
stările depresive
agresivitatate neobişnuită
. pierderea memoriei sau a capacităţii de concentrare . neliniştea sau hiperexcitabilitatea
iritarea din cauza unor lucruri minore
coşmarurile
■ comportamentul impulsiv
sentimentele de neajutorare sau de frustrare
autoizolarea . comportamentul nevrotic
. gândirea incoerentă

. furia
. incapacitatea de a lua decizii
. stările de nelinişte
. panica
. reprizele repetate de plâns . gândul la sinucidere
. senzaţia de pierdere a controlului
■ lipsa interesului sexual
. perioadele de confuzie
. Simptome comportamentale
scrâşnitul dinţilor . încruntarea frunţii râsul nervos pe un ton înalt . bătutul din picior sau din deget
. roaderea unghiilor
smulgerea părului sau răsucirea acestuia pe degete
. fumatul excesiv
. excesul de medicamente prescrise
. consumul excesiv de alcool

mâncatul nervos
regimul alimentar neselectiv
mersul în lungul şi-n latul camerei
. meditaţia prelungită . pierderea interesului faţă de propria înfăţişare
. schimbarea bruscă a obiceiurilor sociale
. încetineala cronică
Nerecunoaşterea simptomelor minore ale stresului are la bază obiceiul nostru de a căuta semnele fizice mai des întâlnite. Aproape orice fel de simptom poate fi un semn ascuns al stresului. Dacă învăţăm să recunoaştem semnele minore, aparent neimportante, putem deveni conştienţi de sursele stresului nostru, reuşind astfel să împiedicăm apariţia simptomelor serioase şi să controlăm mai uşor tensiunea care are tendinţa de a ne subjuga.

Cum facem legătura dintre simptomele stresului şi sursele sale

sus sus
Una dintre cele mai bune modalităţi de a indentifica reacţiile organismului nostru la stres sau cauzele ascunse ale acestuia, este să ţinem un jurnal al stresului pe o perioadă de cel puţin două sau trei săptămâni.
în continuare, vă oferim un model de jurnal - împărţit în patru coloane pentru momentul din zi, simptomul, activitatea imediat următoare, activitatea care îl precedă. Ori de câte ori faceţi o observaţie, trebuie să o treceţi în jurnal, pentru a nu uita sau a nu omite ceva.
De îndată ce remarcaţi un simptom al stresului, trebuie să-1 treceţi în jurnal, împreună cu ora la care a apărut, ceea ce făceaţi, ceea ce gândeaţi în momentul respectiv, fără a omite, totodată, activităţile şi gândurile ce au precedat simptomul de stres. Este foarte important să luaţi în considerare gândurile şi activităţile fizice, deoarece gândurile sunt potenţiale cauze.
Includerea activităţilor ce precedă dispariţia simptomului este tot atât de importantă pe cât de importantă este includerea gândurilor. Reacţiile la stres nu-şi fac întotdeauna apariţia simultan cu stresul. Ca să obţinem o informaţie corectă, trebuie să ne antrenăm pentru a fi în stare să ne amintim ce s-a întâmplat pe parcursul a câtorva ore, înainte de momentul respectiv.

După ce ţinem un jurnal al stresului timp de o săptămână, începem să căutam tipare. Simptomele apar de obicei la aceeaşi oră? Avem un anumit simptom ori de câte ori facem un anumit lucru sau ne gândim la ceva anume? Ne este rău timp de o oră, sau chiar mai mult timp, după ce facem un anumit lucru?
Acum, începem să intrăm în pielea unor detectivi şi să căutăm indicaţii care să ne ajute să descoperim cauzele ascunse ale stresului căruia îi cădem victime. De exemplu, s-ar putea să observăm că la ora 9.30, aproape în fiecare zi, ne apucă o durere groaznică de cap. La o privire mai atentă, remarcăm că, în fiecare zi, la ora 9, suntem ocupaţi cu însoţirea copiilor la şcoală, în grabă. Lunea, marţea şi vinerea adormim mai greu. Jurnalul ne arată că în nopţile respective ne gândim mult la problemele legate de serviciu. La ora 7 seara, miercurea şi joia, am fost deranjaţi la stomac. Conform jurnalului nostru de stres, la 5.30, în dupâ-amiezele respective, ne făceam griji în legătură cu obligaţia de a merge la întrunirile săptămânale ale personalului, timp în care urma să lăsăm copiii singuri acasă. Oricât de lipsite de semnificaţie ar părea gândurile, sentimentele sau acţiunile noastre, trebuie să le scriem. Ceea ce, într-o primă fază, ar putea lăsa impresia că este lipsit de însemnătate, s-ar putea dovedi, în final, o cauză majoră a simptomelor stresului.

Ziua săptămânii / data
Momentul zilei (ora) Simptomul stresului Activitatea în momentul apariţiei simptomului Activitatea înainte de mo-
mentul apariţiei simptomului
9.30 dimineaţa durere de cap luam micul dejun singur i-am dus pe copii la şcoală, în grabă, la ora 9
12.30 la amiază dureri musculare în zona gâtului şi a umerilor mă uitam la televizor mă gândeam la achitarea taxelor
6.00 după-amiaza băteam cu degetul rapid şi constant mă gândeam la notele de plată neachitate m-am gândit la achitarea notelor de plată
10.00 seara dureri de stomac m-am certat cu fiica mea mă uitasem la televizor
12.00 noaptea insomnie ------------------------- eram nervoasă din cauza discuţiilor cu fiica mea eram nervoasă din cauza discuţiei
O dată ce cunoaştem simptomele stresului şi le corelăm cu sursele lui, următorul pas pe care trebuie să-1 facem este să stabilim de ce sursele respective produc stres. Ar trebui să punem întrebările următoare: .

1. Este cumva momentul din zi sau din noapte, în care întreprindem activitatea respectivă, cauza simptomelor stresului?
2. Este cumva motivul pentru care întreprindem activitatea respectivă cauza simptomelor stresului?
3. Este cumva felul în care întreprindem activitatea respectivă cauza simptomelor stresului?
4. Este cumva cantitatea de timp pe care o dedicăm activităţii respective
cauza simptomelor stresului?
Mai înainte de toate, trebuie să ne dăm seama dacă nu cumva ora la care întreprindem activitatea respectivă constituie cauza problemelor. Simptomele dispar atunci când schimbăm ora la care ne îndeletnicim cu lucrul respectiv? Este noaptea mai potrivită decât ziua? Reorganizarea programului nostru face ca activitatea respectivă să fie mai puţin stresantă? Apoi trebuie să reconsiderăm motivul pentru care întreprindem activitatea respectivă. Este ea într-adevăr necesară? Ne putem descurca dacă renunţăm la ea? După aceea, trebuie să reconsiderăm felul în care facem ceea ce facem. Ne implicăm prea mult? Ne facem griji în permanenţă?

Consumăm atâta energie încât ajungem să ne simţim epuizaţi? In cele din urmă, trebuie să reconsiderăm perioada pe care o dedicăm activităţii respective. Petrecem prea mult timp făcând lucrul respectiv? Prea puţin? Timpul pe care îl consacram activităţii respective este exagerat, împiedicându-ne să facem alte lucruri mai importante?
Răspunsurile la aceste întrebări ne spun de ce lucrurile pe care le facem sau sentimentele pe care le încercăm ne fac rău. Un jurnal corect al stresului va fi dovada palpabilă a faptului că unele dintre lucrurile nesemnificative pe care le facem, unele dintre gândurile nesemnificative care ne preocupă nu sunt, la urma urmei, chiar atât de lipsite de importanţă! Trebuie să le schimbăm dacă ne hotărâm cu adevărat să ne controlăm stresul.
La sfârşitul jurnalului nostru, trebuie să trecem trei lucruri: (1) cauza exactă a simptomelor stresului (o activitate fizică, un gând etc), (2) motivul pentru care activitatea respectivă este cauza simptomelor (timpul, felul în care facem lucrul respectiv, motivul pentru care îl facem etc), (3) soluţiile pentru eliminarea simptomelor stresului. Putem scrie ceva de felul următor:

1. Cauza durerilor de cap - graba cu care îi duc pe copii la şcoală în fiecare zi.
2. Cauza simptomelor - programarea defectuoasă a timpului, faptul că nu am destul timp să fac totul, că sunt veşnic pe fugă.
3. Soluţia: a) să mă trezesc puţin mai devreme;
b) să-mi organizez programul de dimineaţă mai eficient;
c) să nu amân lucrurile până în ultimul moment;
d) să mă pregătesc din seara anterioară.
Ar trebui să verificăm zilnic jurnalul stresului, pentru a fi siguri că ducem la bun sfârşit cel puţin câteva dintre lucrurile pe care ni le-am propus. Pe măsură ce ne atingem un scop, trebuie să ne îndreptăm atenţia spre următorul, până ce eliminăm complet simptomele stresului. în cele din urmă, vom reuşi să recurgem mai uşor la capacitatea noastră naturală de a recunoaşte simptomele stresului. Vom putea identifica instantaneu sursele acestuia şi vom putea acţiona rapid, înainte ca ele să devină factori declanşatori ai reacţiilor determinate de stres.

Chiar şi anumite trăsături de caracter pot fi modelate în favoarea noastră, dacă ajungem la concluzia că ele reprezintă adevărate surse de stres. De exemplu, indivizii de tip A sunt mai predispuşi la stres, iar reacţiile lor sunt mai dure, pentru că adeseori nu corelează simptomele cu tiparele obişnuite de comportament. în primul rând, această categorie de oameni ar trebui să ţină un jurnal de stres. Dar, oricare ar fi tipul de personalitate căruia îi aparţinem, cu toţii trebuie să fim conştienţi de faptul că întâmplările nesemnificative pot fi surse majore de stres şi de îmbolnăviri.

Cum facem diferenţa dintre "tipul a" şi "tipul b" de comportament

sus sus
Atunci când bolile de inimă au devenit inamicul numărul unu al populaţiei ţării noastre, s-a crezut că oricine duce o viaţă stresantă era expus la îmbolnăviri. Astăzi, se ştie că există un tip comportamental, numit tip A, care este mai predispus să contacteze o boală de inimă şi alte boli legate de stres, din cauza anumitor trăsături de caracter şi anumitor atitudini mentale. Multe dintre aceste trăsături şi atitudini sunt răspunzătoare pentru declanşarea simptomelor stresului. Pentru a modifica tiparele comportamentale de tip A, în scopul eliminării simptomelor stresului, trebuie să observăm care sunt trăsăturile noastre de caracter care ne determină personalitatea (indivizi de tip A sau de tip B). După aceea, putem folosi diverse metode de controlare a stresului, pentru a ne impune treptat sâ ne schimbăm acele trăsături.
în continuare, vă prezentăm principalele caracteristici ale indivizilor de tip A şi ale celor de tip B. Nu toţi cei care intră în categoria A sau B vor avea toate sau, măcar, majoritatea acestor însuşiri. De obicei, însă, oamenii aparţin uneia sau celeilalte categorii.
. cu predispoziţie spre realizări
. agresiv şi pasionat
. având un simţ dezvoltat al presiunii timpul\' . mişcându-se intens şi des

Caracteristicile tipului B de personalitate
. relaxat şi lipsit de grabă
. răbdător
. non-competitiv
. non-agresiv
. nu este presat de timp
în plus faţă de aceste trăsături de bază, trebuie subliniat faptul că indivizii de tip A răspund mai repede şi mai puternic la stres din punct de vedere cardiovascular - o creştere mai mare a presiunii sângelui, o cantitate mai mare de adrenalină, o cantitate mai mare de colesterol în sânge şi arteroscleroză mai extinsă decât la indivizii de tip B. Probabil că indivizii care aparţin clasei A nu se confruntă cu toate aceste probleme simultan; totuşi, este posibil ca aceştia să sufere de mai multe afecţiuni, existând riscul ca ei să se îmbolnăvească mult mai devreme decât cei de tip B.
Caracteristicile tipului A de personalitate
. puternic competitiv
. nerăbdător

Chestionar pentru detectarea tipului a

sus sus
e multe ori, simptomele stresului sunt rezultatul direct al comportamentului de tip A. Dacă nu suntem conştienţi de trăsăturile de caracter care determină apartenenţa noastră la tipul A, putem întâmpina mari greutăţi în încercarea de a recunoaşte simptomele stresului şi de a face legătura dintre acestea şi cauzele stresului. Chestionarul următor este conceput de asemenea manieră încât poate să vă ajute să vă faceţi o idee despre propriul dumneavoastră tip comportamental^Citiţi fiecare frază cu atenţie, apoi încercuiţi numărul corespunzător categoriei comportamentale care vi se potriveşte cel mai bine (1 -niciodată, 2 - rareori, 3 - câteodată, 4 - de obicei, 5 - întotdeauna). După ce terminaţi, adunaţi cifrele încercuite. Explicaţiile de la sfârşitul chestionarului vă vor spune ce reprezintă punctajul dumneavoastră total.


Dacă punctajul dumneavoastră este de 75 sau mai puţin, aparţineţi tipului B de personalitate. în general, luaţi viaţa aşa cum este şi nu acceptaţi ca problemele şi grijile să vă domine existenţa. Dacă punctajul dumneavoastră este între 76 şi 99, faceţi parte dintr-un grup majoritar de oameni, care au trăsături de tipul A şi de tipul B. în general, probabil că ştiţi să vă relaxaţi şi nu sunteţi prea agresiv sau prea competitiv.
Totuşi, luaţi unele lucruri în serios şi în anumite situaţii vă place să fiţi activ, competitiv şi productiv. Trebuie să aflaţi ce trăsături caracteristice tipului A aveţi şi să decideţi dacă nu cumva ele vă influenţează negativ sănătatea şi modul de viaţă. Dacă punctajul dumneavoastră a fost de 100 sau a depăşit 100, atunci mai mult ca sigur aveţi o personalitate de tip A; în acest caz, va trebui să vă schimbaţi atitudinile, comportamentul şi priorităţile, pentru a nu vă îmbolnăvi grav.

Nu există răspunsuri în întregime bune sau proaste, deoarece nu există două persoane identice. Ceea ce pentru unul dintre noi ar putea fi o experienţă traumatizantă, pentru altul ar putea fi o nimica toată. Dar nimeni - oricât de multă energie i-ar conferi stresul - nu poate face faţă prea multor tipare comportamentale de tip A, menţinându-şi în acelaşi timp sănătatea intactă, pentru o perioadă lungă de timp. De fapt, se ştie că oamenii care aparţin tipului A de personalitate suferă de mai multe simptome de stres şi se îmbolnăvesc mult mai repede decât cei care aparţin tipului B.
Tipurile comportamentale B şi AB sunt favorabile pentru că ne permit să ne atingem scopurile, să fim motivaţi, să dăm randament şi să facem toate lucrurile pe care le fac cei ce aparţin tipului A, fără a da dovadă de ostilitate, de agresivitate, de nerăbdare sau de nesiguranţă. Cu toţii putem învăţa să ducem la bun sfârşit tot ceea ce ne-am propus, relaxându-ne în acelaşi timp. Modificându-ne tiparele comportamentale de tip A şi impunându-ne să adoptăm mai multe trăsături specifice tipului B, vom ajunge să ne îmbolnăvim mai rar şi ne vom face viaţa mai plăcută şi mai puţin stresantă.

Cum să ne schimbăm trăsăturile comportamentale specifice tipului a de personalitate

sus sus
Tipul nostru comportamental, fie el A sau B, este rezultatul educaţiei pe care am primit-o, al mediului social în care am crescut şi, câteodată, al moştenirii noastre genetice. De aceea, nu ne putem schimba peste noapte tiparele comportamentale de tip A, înlocuindu-le cu cele de tip B. Pe de o parte, este nevoie de exerciţiu şi de efort, iar pe de altă parte, se impune să existe o dorinţă sinceră de schimbare. Dar, cu cât vom adopta mai multe trăsături de caracter specifice tipului comportamental B, ne va fi din ce în ce mai uşor să ne conformăm acestor tipare, deoarece creierul nostru va învăţa să privească lucrurile dintr-un unghi total diferit.
Pentru a ne modifica comportamentul de tip A, trebuie să punem capăt unor obiceiuri căpătate cu mult timp în urmă. Putem realiza acest lucru prin exerciţii speciale, care ne obligă să adoptăm noi obiceiuri, în timp ce scăpăm de cele vechi.

Mulţi dintre noi avem trăsături comportamentale specifice tipului A nu pentru că ne naştem cu ele, ci pentru că le-am repetat atât de des încât au devenit o parte artificială a adevăratei noastre personalităţi. în esenţă, ne-am ales cu obiceiurile specifice tipului A Practicând exerciţii comportamentale de tip B, ne vom impune, de fapt, să eliminăm unele dintre cele mai rele şi mai evidente trăsături comportamentale de tip A.
în acest fel, vom fi în stare să facem faţă situaţiilor stresante, ştiind că ne putem folosi de obiceiurile noastre comportamentale de tip B pentru a combate stresul şi a preveni apariţia simptomelor sale.

Cum să depăşim starea de iritare generată de stres, specifică tipului a

sus sus
Mânia constituie principalul factor responsabil pentru efectele negative produse asupra sănătăţii, în cazul personalităţilor de tip A. Dacă nu reuşim să ne controlăm mânia, există riscul de a fi expuşi unor atacuri premature de inimă sau de a suferi de alte boli. Mânia este fie rezultatul stresului, fie cauza sa. în orice caz, ea ne împiedică să muncim bine şi să ne menţinem în limitele unei vieţi echilibrate şi sănătoase.
Pe măsură ce ne maturizăm, învăţăm să ne folosim de această mânie în diferite feluri. Unii o utilizează pentru a atrage asupra lor atenţia celorlalţi, alţii pentru a obţine ceea ce doresc, iar alţii pentru a se descărca de anumite sentimente agresive sau de frustrare. Multă vreme, experţii au crezut că este mai bine să dăm frâu liber mâniei decât să o inhibăm; totuşi, pe măsură ce s-au efectuat mai multe cercetări în domeniu, s-a ajuns la concluzia că modul cel mai eficient şi mai sănătos de a face faţă mâniei este să o împiedicăm să apară sau să o dirijăm într-o direcţie pozitivă.

Metode de controlare a stresului pentru combaterea ma;niei

sus sus
1. învăţaţi să gândiţi pozitiv. Dacă, făcând acest lucru, nu vă simţiţi în largul dumneavoastră, luaţi-o uşor; în tot cazul, rezervaţi-vă un minut pe zi pentru a căuta ocazii de a discuta cu oamenii din jurul dumneavoastră despre lucruri mărunte, astfel încât să căpătaţi încredere în capacitatea dumneavoastră de a vă exprima sentimentele spontan şi natural. (O listă în acest sens ar fi folositoare.)
2. Identificaţi sursa furiei dumneavoastră. Ori de câte ori vă enervaţi, acordaţi-vă 60 de secunde de gândire, pentru a fi sigur în privinţa cauzei exacte a furiei. Dacă veţi cunoaşte această cauză, vă va fi mult mai uşor să creaţi nişte strategii care să vă ajute să îndepărtaţi sursa frustrării respective.
3. Folosiţi intervenţia unei a treia persoane. Comunicarea directă nu este întotdeauna posibilă. în loc să închideţi complet subiectul respectiv, acordaţi-vă mai degrabă un minut pentru a găsi şi a utiliza o a treia persoană, ca martor examinator. încercaţi să vă rezolvaţi conflictele generatoare de furie cât mai repede posibil, făcând apel la ajutorul unei persoane despre care credeţi că este doritoare, capabilă şi calificată să o facă.

4. încercaţi să fiţi mai înţelegător. Străduiţi-vă să conştientizaţi cu mai multă acuitate felul în care ar trebui să se simtă persoana pe care sunteţi supărat.
Atunci când suntem înţelegători, avem tendinţa de a fi mai puţin agresivi şi mai sociabili - aceasta este una dintre caracteristicile naturii umane. Acordaţi-vă 60 de secunde pentru a defini sentimentele altora şi pentru a reflecta asupra lor şi asupra felului în care aceste sentimente pot cauza o şi mai mare furie pentru ambele părţi. 5. Găsiţi modalităţile de a preveni apariţia situaţiilor ce vă provoacă enervarea. Vă întâlniţi frecvent cu situaţii care declanşează stări de enervare. Identificaţi sursa mâniei dumneavoastră şi găsiţi soluţii pentru a o elimina sau a o depăşi. De fapt, prin repetare, furia se poate intensifica. Acordaţi-vă 60 de secunde pentru a sta jos, cu un creion şi o hârtie în mână, şi a face o diagramă, în vederea obţinerii unei metode de eliminare a problemei. Numai acest lucru vă va destinde, deoarece veţi reacţiona pozitiv la mânie.

Exerciţii comportamentale pentru tipul b

sus sus
Există mai multe exerciţii practice pe care le putem face pentru a ne schimba obiceiurile şi activităţile de tip A. După ce le vom repeta de câteva ori, mai devreme sau mai târziu, ele vor deveni automatisme, metode de controlare a stresului în 60 de secunde, şi ne vor permite chiar să creăm unele noi, folosindu-ne de propriile noastre tipare comportamentale de tip A. Practicarea acestor exerciţii este importantă pentru formarea unui obicei, deoarece actul fizic acţionează mult mai puternic decât simplul fapt de a ne gândi la el. Condiţionarea, fie ea fizică sau mentală, necesită atât efort mental, cât şi efort fizic, dacă dorim să obţinem efecte pozitive de lungă durată, 1. Stabiliţi care sunt activităţile ce vă fac să vă comportaţi în conformitate cu tipul comportamental A, apoi repetaţi-le, de data aceasta folosind tipul comportamental B. Acordaţi-vă 60 de secunde pentru a alcătui o listă. De exemplu, dacă statul la coadă aduce după sine apariţia simptomelor stresului, data viitoare când trebuie să staţi la coadă încercaţi să vă controlaţi iritarea. Gândiţi-vă la un weekend plăcut ce urmează să vină, la ceva amuzant despre care aţi citit sau aţi auzit la televizor, sau la un moment fericit din viaţa dumneavoastră. Cu timpul, vă va veni uşor să vă gândiţi la lucruri plăcute. 2. In timp ce mâncaţi, puneţi tacâmurile pe masă între înghiţituri. Număraţi până la douăzeci.

Acest lucru vă va obliga să încetiniţi ritmul în care mâncaţi şi să acordaţi mai mult timp conversaţiei şi contactului cu comesenii. Dacă mâncaţi într-un ritm mai lent, aceasta vă va influenţa şi alte activităţi, ajutându-vă să le încetiniţi şi pe ele.
3. Impuneţi-vă să vă recreaţi mai mult. Acordaţi-vă 60 de secunde pentru a concepe o listă cu lucrurile care v-ar putea distra. De exemplu, în loc să parcurgeţi materiale legate de munca dumneavoastră, cumpăraţi-vă o carte şi trăiţi plăcerea pură de a citi. Daţi-vă dumneavoastră înşivă o întâlnire, pentru a vă duce la un film relaxant, mergeţi la ţară sau plimbaţi-vă în pădure. în scurt timp, veţi ajunge să simţiţi că sunteţi o persoană deosebită şi veţi deveni conştient de toate comportamentele negative care vă afectează sănătatea.
4. Petreceţi o zi întreagăfără a vă uita la ceas. încercaţi pe cât posibil să pierdeţi noţiunea timpului. Perioada pe care o veţi petrece fără a vă uita la ceas vă va face să înţelegeţi cât este de plăcut să nu fiţi dependent de ceas.
5. Acordaţi atenţie fiecărei încruntări şi expresiifaciale negative. Acest exerciţiu vă va învăţa să faceţi distincţia clară între expresiile negative şi cele pozitive. La sfârşitul zilei, acordaţi-vă 60 de secunde pentru a vă nota observaţiile.

După o săptămână sau două, veţi conştientiza instantaneu orice expresie negativă a feţei. Conştientizarea expresiilor negative vă va permite de asemenea să recunoaşteţi instantaneu sursele stresului negativ.
6. învăţaţi-vă singur să gândiţi în stilul pozitiv specific tipului comportamental B. Acordaţi-vă 60 de secunde pentru a face o listă cu lucrurile care ţin de tipul comportamental B, pe care trebuie să le învăţaţi singur. Nu vă fie teamă de a rosti cu voce tare expresii de tip B - relaxaţi-vă, încetiniţi, păstraţi-vă calmul, nu vă grăbiţi, luaţi-cvcu încetul etc. Faptul că le auziţi, le va spori eficacitatea. în cele din urmă, vor deveni automatisme şi le veţi putea regăsi în subconştient, fără a fi nevoit să le spuneţi cu glas tare.
\' 7. Recompensaţi-vă singur. în 10 secunde, alegeţi un tipar comportamental de tip B. Urmaţi-1 timp de şapte zile. La sfârşitul unei săptămâni încununate de succes, recompensaţi-vă cu ceva deosebit. A recunoaşte performanţa dumneavoastră utilizând un "premiu" amplifică procesul de condiţionare. La sfârşitul jurnalului de stres, ar trebui să avem o secţiune aparte unde să ne înscriem trăsăturile comportamentale de tip A şi modalitatea în care ne propunem să le transformăm în trăsături comportamentale de tip B; alăturat, vom nota dacă vreun simptom al stresului dispare, ca rezultat al trecerii de la tipul A la tipul B.

Este bine să exersăm trăsăturile specifice tipului B şi să ţinem un jurnal de stres, deoarece, dacă am recunoscut simptomele stresului devenim mai conştienţi de comportamentul nostru şi reuşim să acţionăm constructiv, în mod repetat, în direcţia schimbării acestui comportament, iar controlarea stresului indus de tipul A devine un exerciţiu mental spontan, care durează un minut. Adică, în cele din urmă, vom ajunge să învăţăm cum să punem stavilă trăsăturilor comportamentale specifice tipului A şi să le eliberăm pe cele de tip B doar într-un minut, deoarece vom impune creierului nostru să ne dirijeze comportamentul către calea proprie tipului B. Din nou, trebuie să spun că, la început, acest lucru nu va fi deloc uşor. O viaţă întreagă am acţionat conform obiceiurilor de tip A. Dar, dacă utilizăm procedeul simplu al formării obiceiurilor prin activităţi fizice specifice tipului B, vom putea elimina treptat aproape orice obicei de tip A. Făcând acest lucru, nu numai că vom deveni mai sănătoşi şi mai fericiţi, dar ne vom şi simţi mai bine, deoarece am avut puterea să ne schimbăm obiceiurile şi am reuşit în cele din urmă sâ aducem la lumină persoana de tip B care s-a găsit dintotdeauna în noi.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor