mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Tulburari ale sistemului cardiovascular
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Tulburari ale sistemului cardiovascular
» Evaluarea pacientului cu boala cardiaca - diagnoza

Evaluarea pacientului cu boala cardiaca - diagnoza


Share





Simptomele produse de boala cardiaca sunt cel mai frecnt rezultatul ischemiei miocardice, al tulburarii contractiei si/ sau relaxarii miocardului, al prezentei unui obstacol in calea fluxului sanguin sau al unor tulburari de ritm sau conducere. Ischemia se manifesta cel mai frecnt ca disconfort toracic, in timp ce scaderea capacitatii de pompa a inimii duce in mod obisnuit la slabiciune si oboseala sau, cand aceasta este sera, la aparitia cianozei, hipotensiunii, sincopei si la cresterea presiunii intravasculare in spatele ntriculului insuficient; aceasta din urma duce la acumularea anormala a sangelui, care la randul ei produce dispnee, ortopnee si edeme sistemice sau pulmonare. Obstacolul in calea fluxului sanguin, asa cum se intampla in stenozele valvulare, poate produce simptome asemanatoare celor din insuficienta cardiaca congestiva. Aritmiile cardiace apar cel mai adesea brusc, iar semnele si simptomele produse - palpitatii, dispnee, angina, hipotensiune si sincopa - apar si dispar la fel de rapid cum au aparut.


Un principiu esential in evaluarea unui pacient cu o posibila boala cardiaca este acela ca functia miocardica sau coronariana, normale in repaus, pot deni insuficiente in timpul efortului. Astfel, o anamneza de durere precordiala si/sau dispnee care apar numai la efort este caracteristica pentru boala cardiaca, in vreme ce aparitia acestor simptome in repaus si disparitia lor la efort este rareori observata la pacientii cu boala cardiaca organica.
De asemenea, pacientii cu boli cardiovasculare pot fi asimpto-matici atat in repaus cat si la efort, dar pot prezenta semne patologice la examenul obiectiv, cum ar fi prezenta unui suflu, cresterea tensiunii arteriale sistemice sau anomalii ale electrocardiogramei (ECG) sau ale siluetei cardiace pe radiografia toracica. Pacientii pot prezenta ischemie silentioasa in timpul unui test de efort sau la monitorizarea ambulatorie a ECG.
Bolile inimii si ale sistemului circulator sunt atat de frecnte, iar populatia este atat de obisnuita cu principalele simptome ale acestor boli, incat pacientii, si uneori chiar si doctorii atribuie in mod eronat multe acuze noncardiace unor boli cardiace organice. Teama larg raspandita fata de boala de inima, asociata profundelor implicatii emotionale privind functia acestui organ, duce frecnt la aparitia unor simptome ce mimeaza boli cardiace organice la persoane cu un sistem cardiovascular normal. La acesti pacienti, separarea semnelor si simptomelor datorate direct bolii cardiace organice de cele indirect legate de aceasta reprezinta o problema dificila.
Dispneea, una dintre manifestarile principale ale scaderii rezeri cardiace, apare nu numai in bolile inimii, ci si in dirse alte situatii: afectiuni pulmonare, obezitate marcata, anxietate (modulul 32). De asemenea, durerea toracica poate aa multiple alte cauze in afara ischemiei miocardice (modulul 13). O examinare clinica atenta poate preciza daca boala cardiaca este responsabila sau nu de aparitia acestor simptome. Testele neinvazi - ECG de repaus si de efort (modulul 228), ecocardio-grafia, radiografia toracica si tehnicile imagistice - furnizeaza de obicei importante date suplimentare, care permit o interpretare corecta a simptomelor; multe examinari invazi speciale (cateterismul si angiografia; modulul 229) sunt uneori necesare.
DIAGNOSTIC Conform New York Heart Association elementele unui diagnostic complet de boala cardiaca includ:
1. Etiologia de baza. Boala este de cauza congenitala, infec-tioasa, hipertensiva sau ischemica?
2. Anomaliile anatomice. Ce cavitati ale inimii sunt interesate? Care val sunt afectate? Este pericardul implicat? S-a produs un infarct miocardic?
3. Tulburarile fiziologice. Sunt prezente tulburari de ritm? Exista semne de insuficienta cardiaca congestiva sau de ischemie miocardica?
4. Gradul incapacitatii functionale. Cat de intens trebuie sa fie efortul fizic pentru a produce simptome? Acesta din urma trebuie evaluat in functie de intensitatea tratamentului urmat.
Un exemplu poate ilustra importanta silirii unui diagnostic complet. Identificarea ischemiei miocardice drept cauza a durerii toracice la efort are o mare importanta clinica. Totusi, recunoasterea ischemiei este insuficienta in silirea strategiei terapeutice sau a prognosticului daca nu sunt identificate anomaliile anatomice responsabile de ischemia miocardica, ca de exemplu ateroscleroza coronariana sau stenoza aortica, si daca nu se apreciaza contributia altor tulburari fiziologice, cum ar fi anemia sera, tireotoxicoza sau tahicardia suprantri-culara, ca factori de dezechilibru dintre aportul si cererea de oxigen a miocardului. In multe situatii gradul disfunctiei miocardice reprezinta factorul determinant in alegerea strategiei terapeutice medicale sau chirurgicale.
De cele mai multe ori, silirea unui diagnostic cardiac corect si complet necesita utilizarea a 6 metode diferite de examinare: (1) anamneza, (2) examenul fizic (modulul 227), (3) electrocardiograma (modulul 228), (4) radiografia toracica,
(5) tehnici imagistice neinvazi (ecocardiograma, examenul cu radioizotopi si alte tehnici imagistice neinvazi) uneori
(6) examinari invazi speciale, ca de ex. cateterism cardiac, angiocardiografie, coronarografie (modulul 229). Pentru o mai mare eficienta, rezultatele obtinute prin cele 6 metode trebuie analizate independent, tinand in acelasi timp cont de informatiile obtinute prin alte metode. Numai in acest fel se poate evita omiterea unor amanunte importante. De exemplu, electrocardiograma trebuie efectuata la orice pacient la care se suspecteaza o boala cardiaca. Ea poate furniza cheia silirii unui diagnostic corect; de exemplu descoperirea unei tulburari de conducere atriontriculare usoare la un pacient cu sincopa inexplicabila, chiar daca toate celelalte metode de examinare nu au evidentiat date patologice, poate sugera diagnosticul de asistola drept cauza a sincopei. Pe de alta parte, ECG poate furniza date esentiale pentru confirmarea diagnosticului cand este interpretata in corelatie cu rezultatele obtinute prin celelalte metode. Astfel, descoperirea unei uruituri diastolice la apex poate atrage atentia asupra undelor P, iar identificarea unei hipertrofii atriale stangi pe ECG intareste suspiciunea ca uruitura este cauzata de o stenoza mitrala. Diagnosticul poate fi confirmat echocar-diografic, o metoda ce poate de asemenea sili seritatea obstructiei si efectele sale asupra functiei cardiace.


Antecedente heredocolaterale in anamneza pacientului cu boala cardiovasculara cunoscuta sau suspectata, o atentie deosebita trebuie acordata antecedentelor heredocolaterale. Agregarea familiala este obisnuita in multe forme de boala cardiaca. Transmiterea genetica poate fi prezenta, ca in cardiomiopatia hipertrofica (modulul 239), sindromul Marfan (modulul 348) si moartea subita asociata sindromului de QT prelungit (modulul 231). La pacientii cu HTA esentiala sau ateroscleroza coronariana, componenta genetica poate fi mai putin evidenta, dar ramane totusi de o mare importanta. Agregarea familiala a bolilor cardiovasculare poate surni nu numai pe un suport genetic, ci si ca urmare a unor obiceiuri familiale alimentare si de viata, cum ar fi consumul excesiv de sare sau calorii si fumatul.
Evaluarea deficitului functional In aprecierea seritatii deficitului functional la pacientul cu boala cardiaca este de ajutor evaluarea cu cat mai mare precizie a nilului de efort, precum si a ritmului cu care acesta poate fi realizat, fara ca simptomele sa apara. Astfel, aparitia dispneei dupa urcatul in fuga a doua etaje indica un deficit functional mult mai mic decat aparitia dispneei dupa cativa pasi pe teren plat. De asemenea, trebuie avut in dere gradul de antrenament fizic al pacientului in timpul si in afara orelor de servici. Aparitia dispneei dupa urcarea a doua etaje la un maratonist poate fi de mult mai mare importanta decat dispneea dupa un etaj la o persoana sedentara. Similar, anamneza trebuie sa includa date amanuntite cu privire la regimul terapeutic al pacientului. De exemplu, persistenta sau aparitia edemelor, dispneei si a altor manifestari de insuficienta cardiaca la un pacient care respecta riguros dieta hiposodata si care primeste doze optime de diuretice sunt semne mult mai gra fata de aparitia unor manifestari similare de insuficienta cardiaca in absenta acestor masuri terapeutice. Pentru a aprecia gradul de accentuare a simptomelor, si deci al seritatii bolii de baza, poate fi utila notarea activitatilor importante, daca ele exista, pe care pacientul le putea realiza in anul anterior, dar pe care nu le mai poate indeplini in prezent.
Electrocardiograma Desi ECG este indispensabila la orice examinare cardiovasculara, ea permite rareori silirea unui diagnostic specific, cu exceptia identificarii multor cazuri de infarct miocardic acut si a tulburarilor de ritm. In absenta altor date patologice, modificarile ECG nu trebuie supra-apreciate. Traseele ECG prezinta variatii largi in cadrul normalului si pot fi influentate semnificativ de multi factori noncardiaci, cum ar fi varsta, tipul constitutional si concentratiile sanguine ale electrolitilor.
Istoria naturala a bolii Trebuie apreciat istoricul natural al bolii cardiovasculare. Bolile cardiovasculare au adesea un debut brusc, cum se intampla la pacienti anterior asimpto-matici cu ateroscleroza coronariana extinsa care sufera un infarct miocardic acut sau la pacienti asimptomatici cu cardio-miopatie hipertrofica a carei prima manifestare clinica este sincopa sau chiar moartea subita. Totusi, in ambele situatii, medicul poate sa identifice pacientii cu risc de aparitie a acestor complicatii cu mult timp inainte de producerea lor si sa recomande adeseori masuri ce previn aparitia lor. De exemplu, pacientul cu infarct miocardic acut prezinta probabil de multi ani factori de risc pentru ateroscleroza. Recunoasterea si eliminarea sau reducerea lor ar fi putut intarzia sau chiar preni infarctul. Similar, pacientul cu cardiomiopatie hipertrofica are probabil o forma familiala a bolii si o atenta anamneza a membrilor familiei ar fi putut duce la recomandarea unei examinari ecocardiografice si, astfel, la identificarea bolii cu mult timp inaintea manifestarilor acute.



Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari ale sistemului cardiovascular:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai