mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Cordul pulmonar
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Cordul pulmonar
» Functia normala a circulatiei pulmonare

Functia normala a circulatiei pulmonare







Circulatia pulmonara este interpusa intre ventriculul drept si cel stang in scopul schimbului de gaze, eliminarii particulelor si modificarii chimice a sangelui, cum ar fi conversia angio-tensinei I in angiotensina II. in mod normal, fluxul prin patul scular pulmonar depinde nu numai de actiunea de pompa a ventriculului drept, ci si de miscarile respiratorii si de contractia ventriculului stang. Miscarea respiratorie faciliteaza fluxul sanguin pulmonar prin aspirarea sangelui catre torace in inspir; sangele este apoi propulsat anterograd de catre presiunea poziti exercitata in expir actionand ca un sistem lvular cu sens unic.
Volumul bataie al ventriculului drept, la fel ca si cel al ventriculului stang, sunt reglate de presarcina, contractilitatea si postsarcina lui (modulul 232). intrucat ventriculul drept este un rezervor relativ subtire, compliant, modificarile acute ale intoarcerii venoase (de exemplu, o crestere in inspir si scadere in expir) sunt corelate cu o modificare mica a presiunii transmurale a ventriculului drept. Cu toate acestea, capacitatea ventriculului drept de a-si creste presiunea sistolica este limitata, in mod normal, postsarcina ventriculului drept, care este indeaproape legata de presiunea din artera pulmonara, este scazuta. Normal presiunea din artera pulmonara creste putin atunci cand sangele este deplasat catre torace la inceputul efortului, la trecerea in clinostatism sau in conditii de frig, anxietate sau durere. O presiune propulsoare de numai aproximativ 5 cmH2O intre artera pulmonara (15 cmH2O) si atriul stang (10 cmH2O) propulseaza in mod normal intreg debitul cardiac de aproximativ 5 1/min in repaus prin plamani si numai o crestere modesta a presiunii este necesara pentru a conduce un flux de pana la 25 1/min prin patul capilar pulmonar in timpul efortului.


Rezistenta circulatiei pulmonare (R), adica rezistenta sculara pulmonara (. 1383), se calculeaza ca fiind presiunea propulsoare intrasculara (PP), adica presiunea din artera pulmonara minus presiunea venoasa pulmonara sau atriala stanga, impartita la debitul sanguin pulmonar (Q). Calibrul unui s distensibil depinde de presiunea lui transmurala. R creste atunci cand sele se colabeaza, se ingusteaza sau se alungesc sau atunci cand scozitatea sangelui creste.


R= -

unde K = constanta; / = lungime; r = raza; si ja = scozitatea. Nu exista o singura loare a lui R care descrie patul scular pulmonar, deoarece relatia dintre presiunea propulsoare si flux nu este lineara; R calculat scade cu cresterea fluxului sanguin pulmonar deoarece sele pulmonare sunt destinse si sele colabate sunt si ele recrutate (ura 238-l).
FIZIOPATOLOGIE in cordul pulmonar, severitatea gradului maririi ventriculului drept depinde de amploarea cresterii postsarcinii. Atunci cand rezistenta sculara pulmonara este crescuta si relativ fixa, ca in boala sculara pulmonara sau boala pulmonara parenchimatoasa severa, o crestere a debitului cardiac, asa cum apare in efortul fizic, poate creste marcat presiunea din artera pulmonara. Postsarcina ventriculului drept poate fi marita atunci cand volumul pulmonar este marit, ca in BPOC, datorita compresiei capilarelor alveolare si alungim selor pulmonare. De asemenea, postsarcina ventriculului drept poate creste atunci cand volumul pulmonar este redus in urma rezectiei pulmonare extensive, precum si in bolile pulmonare restrictive in care sele pulmonare sunt comprimate si distorsionate. Vasoconstrictia pulmonara hipoxica cauzata de hipoxie sau acidoza, care sunt cauze importante de hipertensiune pulmonara, determina cresterea postsarcinii ventriculului drept. Vasoconstrictia hipoxica din regiunile pulmonare afectate de boala dirijeaza fluxul sanguin catre regiunile normal ventilate. Vasoconstrictia hipoxica este datorata mai curand cauzelor alveolare decat celor intrasculare, hipoxia inrautatindu-se datorita hipercapniei, datorata probabil acidozei asociate. Atunci cand hipoxia cronica determina cresterea importanta a hemato-critului, cresterea scozitatii sanguine poate amplifica hipertensiunea pulmonara. Vasoconstrictia hipoxica pulmonara cronica poate produce boala sculara pulmonara cu edem endotelial si hipertrofie a mediei ( mai jos).


Cresterea postsarcinii ventriculului drept responsabila de cordul pulmonar este produsa in principal de boala sculara sau parenchimatoasa pulmonara. Sindroamele principale si mecanismele lor fiziopatologice sunt rezumate in elul 238-l.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor