mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Ingrijiri post-operatorii generale si specifice
Index » Pregatirea preoperatorie a bolnavului » Ingrijiri post-operatorii generale si specifice
» Chirurgia hepato-biliara

Chirurgia hepato-biliara







Interntiile pe ficat, exceptand traumatismele, vizeaza extirparea unor tumori benigne sau maligne. Sunt de regula operatii de exereza intinsa hepatica, susceptibile la complicatii locale si generale dintre cele mai gra. Reusita interntiei depinde foarte mult de pregatirea pre-operatorie si de ingrijirile post-operatorii.Ingrijirile post-operatorii specifice revin in cea mai mare parte anestezistului-reanimator si vizeaza urmatoarele obiecti:


- combaterea hipoxiei;

- combaterea hipovolemiei;
- mentinerea echilibrului electrolitic si acido-bazic;
- monitorizarea diurezei si sustinerea ei cu diuretice;


- aport caloric si azotat corespunzator;

- evitarea administrarii de sedati si analgetice opiacee si a antibioticelor hepatotoxice.


Chirurgului ii revine sarcina de a supraghea plaga operatorie, permeabilitatea tuburilor de dren, eficienta lor si starea abdomenului.
Calitatea si cantitatea materialului drenat ne da indicatii despre evolutia plagii hepatice.
- drenaj biliar semnificativ care se mentine sau creste in urmatoarele zile -> fistula biliara;
- drenaj hemoragie abundent -> hemostaza deficitara sau hemoragie secundara prin derapare de ligatura;
- drenaj cu suc digestiv -> leziune intraopera-torie de organ cavitar (stomac, duoden, colon) nerecunoscuta si netratata intraoperator.
Toate acestea sunt considerate complicatii postoperatorii imediate sau precoce si necesita interntie corectoare.
Daca dupa 4-5 zile tuburile devin neproducti, bolnavul face febra si acuza dureri intense in hipocondrul drept insotite de discrete semne de iritatie peritoneala, este posibil sa dezvolte un abces al lojei hepatice prin retentie de secretii bilio-hematice si infectarea lor. in aceeasta situatie ecografia este foarte importanta in silirea diagnosticului si in rezolvarea abcesului prin punctie sub ecograf, daca se confirma existenta lui.
Interntiile chirurgicale pe ca biliara si calea biliara principala sunt indicate in tratamentul unor infectii locale (litiaza, paraziti, tumori etc.) sau ca adjuvante in tratarea afectiunilor altor viscere (colecistectomia de decompresiune in pancreatita acuta, drenaj biliar extern Kehr sau papilosfinctero-tomie in chistul hidatic care comunica cu caile biliare). Tipurile obisnuite de interntii care se efectueaza sunt: colecistectomia, coledocotomia, re-zectiile de cale biliara principala, papilosfincteroto-mia, anastomozele bilio-digesti (5, 15). Dupa aceste interntii, din punct de dere chirurgical, doua elemente se impun a fi supragheate:
- cantitatea si aspectul drenajului subhepatic sau canalar;
- aspectul abdomenului coroborat cu starea generala.
Dupa colecistectomie pe tubul de dren se poate scurge sange sau bila. Daca sangerarea este mica, este foarte probabil ca hemoragia are loc in patul hepatic al colecistului si sunt sanse mari sa se opreasca spontan. O sangerare mare, care modifica regimul circulator si constantele hematologice, presupune reinterntie cu identificarea sursei, care poate fi artera cistica sau o leziune hepatica si hemostaza chirurgicala.
Biliragia, chiar in cantitate importanta (100-200 ml in 24 ore) dar care se opreste brusc dupa 2-3 zile, fara modificari decelabile fizic la nilul abdomenului semnifica prezenta unuia sau mai multor ca-nalicule biliare in patul hepatic care drenau direct in colecist si care nu au fost legate. Nu necesita nici un fel de tratament, pentru ca se inchid spontan daca in aval calea biliara este libera. in cazul in care cantitatea de bila exteriorizata pe tubul de dren se mentine sau creste dupa 3-4 zile post-ope-rator trebuie sa reinternim, pentru ca sursa este fie canalul cistic, care nu a fost legat bine, sau a derapat ligatura din cauza hiperpresiunii create de un obstacol distal, fie exista o leziune de cale biliara principala sau canal hepatic drept, care trebuie tratata chirurgical.


Interntiile pe calea biliara principala, in scop dezobstructiv sau explorator, se termina de obicei cu drenaj biliar extern Kehr, daca este asigurata vacuitatea caii biliare si exista pasaj transpapilar
bun. Interntia necesita o supraghere atenta a drenajului pe tubul Kehr si pe tubul subhepatic de control. Bilioragia pe tubul de contact apare in cazul in care Kehr-ul nu a fost bine etanseizat sau s-a deplasat in plaga de coledocotomie. Un drenaj biliar abundent (500-600 ml/24 ore) pe tubul Kehr care nu are tendinta de a se diminua in urmatoarele 5-6 zile post-operator, ba dimpotriva se mentine sau creste, poate fi asociat cu un obstacol distal; in acest caz, colangiografia pe tub este edificatoare.
Daca drenajul extern diminua progresiv incepand din ziua a 8-a, a 9-a, tubul se poate pensa temporar. Tolerarea pensarii pana la 24 de ore de catre bolnav permite scoaterea tubului Kehr dupa 10-l2 zile nu inainte de a efectua o colangiografie de control, ramanand pe loc inca 1-2 zile tubul de contact. in stenozele benigne sau maligne ale caii biliare principale, se practica 2 tipuri de interntii chirurgicale: rezectia caii biliare cu anastomoza bilio-digestva (duodenala sau jejunala) protezata sau numai bypass bilio-digestiv. in ambele situatii interntia se poate complica cu o fistula anasto-motica, ce se poate exterioriza pe tubul de dren sau, in caz de drenaj ineficient, se constituie un abces subhepatic sau o peritonita difuza.
Supragherea post-operatorie are drept scop sa deceleze cat mai precoce aceasta complicatie prin mentinerea drenajului (mobilizare sau dezob-structie daca este necesar) si prin examinarea atenta a abdomenului si a starii generale a bolnavului, care se degradeaza brusc in caz de peritonita biliara, necesitand reinterntia.
Fistula biliara cu debit mic exteriorizata pe tubul de dren se poate inchide spontan, dar trebuie sa asiguram un drenaj eficient al continutului bilio-digestiv si un tratament general adecvat bolnavului cu aceasta complicatie.
Icterul post-operator in chirurgia hepato-biliara are etiologie dirsa a carei prezentare depaseste cadrul acestui modul. O ingrijire post-operatorie corecta si sustinuta are numai darul de a sesiza aparitia lui, silirea cauzei si atitudinea terapeutica ce se impune fiind discutate la modulul complicatii dupa chirurgia hepato-biliara.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Pregatirea preoperatorie a bolnavului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai